Săptămâna viitoare, Franţa va preda peste 3.000 de metri pătraţi din teritoriul său Spaniei fără ca vreun singur foc de armă să fie tras. Însă, peste doar şase luni, Spania, în mod voluntar, va returna acest teritoriu Franţei, fapt ce se repetă de peste 350 de ani.

Graniţa vestică dintre Spania şi Franţa, între localităţile Hondarribia şi Hendaye, este demarcată de râul Bidassoa, ce se varsă în estuarul ce divide cele divide cele două ţări. În mijlocul acestui râu se află Insula Faisans, inaccesibilă în marea majoritatea a anului, acoperită de vegetaţie şi aproape necunoscută până şi localnicilor. 

Singura construcţie de pe insulă este un monument ce marchează un eveniment istoric remarcabil, petrecut aici în anul 1659. Timp de trei luni de zile, Spania şi Franţa au negociat pe teritoriul insulei, considerat teritoriu neutru la acea dată, încheierea lungului război în care cele două ţări se găseau. Astfel a fost semnat Tratatul de la Pirinei, prin care se stabilea ce teritorii revin fiecărui stat, şi consimţit prin nunta regală dintre regele Franţei Louis XIV şi fiica regelui Spaniei Philippe IV.

Un alt detaliu al acestui tratat de pace stipula ca insula să fie împărţită între cele două ţări, controlul asupra teritoriului urmând să alterneze: de la 1 februarie până la 31 iulie insula se află sub control spaniol, iar pentru următoarele şase luni revine sub autoritatea franceză. Acest gen de co-suveranitate poartă denumirea de condominiu, iar cel ce vizează Insula Faisans este unul dintre cele mai vechi în existenţă. Comandantul naval din San Sebastian şi omologul său din oraşul francez Bayonne au rolul de guvernatori ai insulei, scrie adevarul.ro. 

În realitate însă, mica insulă, lungă de 200m şi lată de 40, cade în grija primarilor localităţilor Irun şi Hendaya, ceea ce înseamnă că cel puţin o dată pe an sunt nevoiţi să trimită o mică echipă care să taie vegetaţia crescută în exces. Interesul localnicilor pentru aceasta este aproape inexistent, în special în rândul generaţiilor tinere ce nu ştiu nimic despre însemnătatea ei istorică.

Dacă autorităţile din cele două localităţi se întâlnesc des pentru a discuta problemele comune presante, legate de calitatea apei, drepturi de pescuit etc., insula în sine reprezintă o prioritate  redusă. Niciuna dintre cele două ţări nu este dispusă să finanţeze lucrările pentru consolidarea insulei - suprafaţa acesteia s-a redus la jumătate din cauza eroziunii apelor râului Bidossa. Şi mai mult, anul acesta nu va mai exista nicio ceremonie care să marcheze transferul suveranităţii asupra insulei.

A existat propunerea de arborare al steagului ţării sub controlul căreia se află - însă primarul localităţii spaniole a afirmat că acest lucru nu a făcut decât să-i încurajeze pe separatiştii basci să-l dea jos şi să-l înlocuiască cu steagul lor.