Le-au luat cu forţa banii şi le-au cerut explicaţii pentru fiecare bănuţ cheltuit. Vorbim de femeile, victime ale violenţei economice în familie. În 2017, Inpectoratul General al Poliţiei a înregistrat două astfel de cazuri. În realitate, numărul lor este mult mai mare, întrucât multe dintre victime se tem să vorbească despre asta. 

Lidia Buju, de 59 de ani, din satul Sadova, raionul Călăraşi este pensionară. Femeia spune că deşi a avut un post de muncă până a ajunge la pensie, ea nu a avut aproape niciodată bani pe mâna sa. Soţul său îi lua salariul şi nu-i permitea să cheltuie niciun ban fără permisiunea lui.

- Vă cerea socoteala pentru fiecare ban?
- Fără vorbă şi cea mai mare problemă era din partea banilor. Atunci era bine, când erau bani în casă, cum se terminau banii, cum gata probleme".

Pensionară afirmă că a trăit 37 de ani persecutată economic, dar nu a îndrăznit să-şi reclame soţul la poliţie. A îndurat chinul de dragul copiilor lor.

"Trei copii şi trebuia să mai ştie şi poliţia ce avem noi în familie. Tot timpul trebuia să ascund şi asta era treaba. Mă întreba, dar îi mulţumesc Domnului că a murit şi am rămas fără dânsul şi-mi fac sângură cheltuielile şi socotelile", a spus locuitoarea satului Sadova, Lidia Buju. 

Alte femei spun că nu au avut asemenea probleme, pentru că bugetul familiei a fost şi este exclusiv în mâinele lor.

"Nu am probleme, eu sunt cu "casirca". Dacă este drept, eu sunt "casircă" pe bani. El - niciodată
- Nu are dreptul...
- Nu are dreptul. El are dreptul să-şi ia doar un pachet de ţigări şi gata".

"Banii erau la mine şi făceam ce doream eu ".

"Noi avem acasă un loc. Şi copiii tot i-am învăţat aşa. Puneţi într-un loc în casă şi vă duceţi, şi unul, şi altul, şi vă luaţi, şi nu vă certaţi. De la bani dacă te-ai lua la ceartă nu mai ai nicio plăcere în casă".

Anul trecut, 40 la sută dintre cele aproape 470 de beneficiare ale Centrului de Drept al Femeilor s-au plâns că au fost supuse violenţei economice în familie. Juriştii, însă spun că aceasta infracţiune este greu de demonstrat, iar agresorii scapă de cele mai multe ori basmă curată.

"Articolul 201, aliniatul 1 C spune că se încriminează violenţa economică în special pentru privare de mijloace economice dacă a survenit vătămări corporale uşoare. În aşa situaţii prima proba, care este şi care trebuie documentată sau anexată la caz este expertiza medico-legală", a spus juristul Centrului de Drept al Femeilor, Daniela Josanu. 

În ţara noastră, violenţa economică constituie o infracţiune din septembrie 2016. Pe parcursul anului trecut, Inspectoratul General al Poliţiei a înregistrat doar două cazuri, care au fost deja transmise în instanţă. Un tânăr a ajuns pe banca acuzaţilor pentru că-i lua pensia mamei sale, iar altul - după ce a verificat toate cheltuielile iubitei sale.

"Această formă de violenţă în familie este răspândită, numai că ea nu este dată publicării. Victimele poate că nu sunt informate destul sau poate că victimele se tem. Mai sunt stereotipurile:"Taci şi rabdă", a spus şeful Secţiei Direcţiei de Securitate Publică a IGP, Ghenadie Neamțu.

Pentru violenţă economică în familie, legea prevede până la 180 de ore de muncă neremunerată în folosul comunităţii sau până la trei ani de puşcărie.