În Moldova, iernile au început să dispară. În 2020, a fost mai cald cu patru grade peste medie
Embed:
Din an în an, încălzirea globală se simte tot mai mult şi la noi în ţară. 2020, de exemplu, a fost mai cald cu patru grade peste medie, iar 2019 - cu trei grade. Mai mult, meteorologii susțin că la noi iernile au început să dispară, iar seceta devine tot mai acută.
"Pentru teritoriul nostru începând cu anul 1986 se observă o creştere a temperaturii medii. De când am început monitorizarea temperaturii pe atunci temperatura medie era 9 grade, acum în 2020 a urcat cu 1,6 grade. Adică fiind 10,6 temperatura medie anuală", a declarat Ghenadie Roşca, şeful Centrului de prognoze meteo al Serviciului Hidrometeorologic de Stat.
Deja de 15 ani iernile devin tot mai scurte, iar din cauza încălzirii globale şi precipitaţiile nu mai sunt ca odinioară.
"Poate într-o lună să cadă precipitaţii intense şi deja în următoarele luni putem să nu avem deloc precipitaţii", a spus Ghenadie Roşca.
Prin urmare, perioadele de secetă de la noi devin mai îndelungate, cum s-a întâmplat şi anul trecut, când a fost una dintre cele mai toride veri.
"Din 1980 cam 15 ani secetoşi am avut. Fiecare al doilea an este secetos sau foarte secetos", a precizat Lilia Curchi, director executiv, Asociaţia Jurnaliştilor de Mediu
Întrucât ducem lipsă de apă, specialiştii vin cu sfaturi.
"Apa din subteran este cu un grad de mineralizare foarte mare, care nu poate fi aplicată irigatului. Soluţia este acumularea apelor pluviale, zăpezilor, bazine speciale de captare a apei de ploaie", a menţionat Lilia Curchi.
Pentru ca să avem ploi ne-ar trebui păduri dense. La noi, însă este cea mai mică cotă de împădurire din Europa, doar 11 la sută din teritoriu. Potrivit specialiştilor, cei mai afectaţi de schimbările climaterice sunt agricultorii, care ar trebui să treacă de urgenţă la culturi mai rezistente la secetă pentru a nu ajunge cu roada compromisă şi cu mâna întinsă la autorităţi.
"Agricultura trebuie să redevină prietenoasă mediului", a declarat Lilia Curchi.
Potrivit unui studiu publicat recent de ONU, ţara noastră s-a poziţionat pe ultimul loc în clasamentul privind conștientizarea de către cetăţeni a problemei încălzirii globale. În alte ţări, această chestiune este una importantă, care nu mai poate aştepta.
"Pentru teritoriul nostru începând cu anul 1986 se observă o creştere a temperaturii medii. De când am început monitorizarea temperaturii pe atunci temperatura medie era 9 grade, acum în 2020 a urcat cu 1,6 grade. Adică fiind 10,6 temperatura medie anuală", a declarat Ghenadie Roşca, şeful Centrului de prognoze meteo al Serviciului Hidrometeorologic de Stat.
Deja de 15 ani iernile devin tot mai scurte, iar din cauza încălzirii globale şi precipitaţiile nu mai sunt ca odinioară.
"Poate într-o lună să cadă precipitaţii intense şi deja în următoarele luni putem să nu avem deloc precipitaţii", a spus Ghenadie Roşca.
Prin urmare, perioadele de secetă de la noi devin mai îndelungate, cum s-a întâmplat şi anul trecut, când a fost una dintre cele mai toride veri.
"Din 1980 cam 15 ani secetoşi am avut. Fiecare al doilea an este secetos sau foarte secetos", a precizat Lilia Curchi, director executiv, Asociaţia Jurnaliştilor de Mediu
Întrucât ducem lipsă de apă, specialiştii vin cu sfaturi.
"Apa din subteran este cu un grad de mineralizare foarte mare, care nu poate fi aplicată irigatului. Soluţia este acumularea apelor pluviale, zăpezilor, bazine speciale de captare a apei de ploaie", a menţionat Lilia Curchi.
Pentru ca să avem ploi ne-ar trebui păduri dense. La noi, însă este cea mai mică cotă de împădurire din Europa, doar 11 la sută din teritoriu. Potrivit specialiştilor, cei mai afectaţi de schimbările climaterice sunt agricultorii, care ar trebui să treacă de urgenţă la culturi mai rezistente la secetă pentru a nu ajunge cu roada compromisă şi cu mâna întinsă la autorităţi.
"Agricultura trebuie să redevină prietenoasă mediului", a declarat Lilia Curchi.
Potrivit unui studiu publicat recent de ONU, ţara noastră s-a poziţionat pe ultimul loc în clasamentul privind conștientizarea de către cetăţeni a problemei încălzirii globale. În alte ţări, această chestiune este una importantă, care nu mai poate aştepta.