Cercetătorii de la Universitatea din Tel Aviv au prezentat luni prototipul unei inimi miniaturale, despre care oamenii de ştiinţă israelieni afirmă că reprezintă primul cord creat cu o imprimantă 3D folosind ţesut uman, informează DPA şi AFP, citează digi24.ro.

"Este pentru prima dată, oriunde în lume, când cineva a reuşit să conceapă şi să printeze în integralitate o întreagă inimă plină cu celule, vase sangvine, ventricule şi camere", a explicat profesorul Tal Dvir, coordonatorul acestui studiu, ale cărui rezultate au fost prezentate într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.

Până acum, potrivit universităţii israeliene, oamenii de ştiinţă au reuşit să printeze cu succes doar ţesuturi simple, lipsite de vase sangvine.

Profesorul Dvir a subliniat importanţa unei inimi obţinute cu celule şi material biologic al pacientului, o tehnică utilizată pentru a elimina riscul de respingere a grefei.

Inima prezentată de cercetătorii israelieni, pe care jurnaliştii au putut să o vadă în timpul unui proces de printare ce a durat aproximativ trei ore, are mărimea unei inimi de iepure sau a unei cireşe.

"Inimile umane, mai mari, necesită aceeaşi tehnologie", a explicat profesorul Tal Dvir.

Următoarea etapă pentru cercetători va consta în "cultivarea" unor inimi printate în laborator şi "educarea lor" pentru ca ele să se comporte ca o inimă naturală.

Starea actuală a acestei inimi primitive poate fi comparată cu aceea a inimii unui embrion.

"Celulele trebuie să îşi formeze abilitatea de pompare; ele pot în prezent să se contracte, însă avem nevoie ca ele să lucreze împreună", a explicat coordonatorul cercetării.

După ce vor realiza acest obiectiv, oamenii de ştiinţă intenţionează să transplanteze inimile astfel obţinute în animale de talie mică, precum iepuri şi şobolani, pentru a testa funcţionarea acestora.

"Poate că peste 10 ani vor exista imprimante de organe în cele mai bune spitale din lumea întreagă, iar aceste proceduri vor fi realizate în mod obişnuit", a mai spus profesorul Tal Dvir.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat în 2018 că boala arterială coronariană (cardiopatie ischemică) şi accidentul vascular cerebral reprezintă cele mai mortale maladii din lume.