Încă o dovadă că preşedintele Igor Dodon nu a acţionat pe cont propriu atunci când a decis să contribuie la formarea alianţei PSRM-ACUM, aşa cum i-au dictat Kozak şi Moscova. În data de 22 mai, în cadrul unui briefing organizat la Preşedinţie, Igor Dodon a anunţat că a sesizat Curtea Constituţională pentru a afla termenul exact când trebuie să fie dizolvat legislativul.

El a adăugat că, cel mai probabil au rămas 2 săptămâni, şi că dacă partidele nu formează o coaliţie, va fi nevoit să dizolve parlamentul pe 7 iunie, data care a fost stabilită ulterior de Curtea Constituţională.

Aceasta declaraţia a fost publicată şi pe site-ul Preşedinţiei.

Mai mult, vineri, 7 iunie, după şedinţa Consiliului Republican, Igor Dodon a declarat că scenariul cel mai probabil este organizarea alegerilor anticipate, pentru nici cu blocul "ACUM", nici cu Partidul Democrat din Moldova nu a fost găsit un numitor comun.

"- Veţi mai face încă o invitaţie blocului "ACUM"?

- Vor mai fi sau nu, eu nu ştiu dacă se mai reuşeşte, se pare că deja termenul este la limită, cel mai probabil se va merge la alegeri parlamentare anticipate", a spus preşedintele, Igor Dodon.

Drept răspuns la sesizarea lui Igor Dodon, Curtea Constituţională a decis că termenul de învestire a guvernului a expirat în data de 7 iunie, la miezul nopţii.

Curtea Constituţională a explicat că termenul de 90 de zile, în care Parlamentul nou-ales trebuie să formeze Guvernul, curge de la data validării mandatelor de deputaţi. Alegerile parlamentare din 24 februarie au fost validate în data de 9 martie 2019 şi până în 7 iunie, au trecut 90 de zile calendaristice. Curtea Constituţională a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de Preşedinţie privind interpretarea Constituţiei în vederea stabilirii datei de la care se calculează termenul de trei luni de inactivitate a Parlamentului în vederea dizolvării Legislativului.

Ulterior, au fost publicate mai multe probe video, care demonstrează că liderul de facto al socialiştilor a mers la sediul PDM cu textul unui eventual acord, scris la Moscova, la indicația vicepremierului rus Dmitri Kozak.

Documentul conţinea mai multe condiţii privind formarea unei coaliţii dintre socialişti şi democraţi, iar cea mai importantă era chestiunea federalizării Republicii Moldova. Oferta a fost categoric refuzată de democraţi.