Începe cea de-a patra Conferinţă a Islamului German la Berlin
foto: taz.de
Cea de-a patra Conferinţă a Islamului German (DIK, Deutsche Islam Konferenz) are loc miercuri şi joi la Berlin, dar observatorii nu se aşteaptă la prea multe rezultate pozitive, având în vedere că lucrările reuniunii sunt prezidate de ministrul de interne de orientare dură Horst Seehofer, scrie agerpres.ro.
Seehofer a generat consternare în martie, după ce s-a contrazis cu cancelarul Angela Merkel, respingând afirmaţia acesteia în sensul că "islamul face parte din Germania".
"Musulmanii care trăiesc aici fac parte în mod firesc din Germania. Bineînţeles, aceasta nu înseamnă că trebuie să renunţăm la tradiţiile şi obiceiurile noastre naţionale specifice dintr-o falsă consideraţie", a spus atunci fostul premier al landului Bavaria, citat în cotidianul Bild.
Pentru ediţia din acest an a DIK, Seehofer a făcut o serie de schimbări, invitând teologi liberali şi oameni de ştiinţă, pe lângă asociaţiile islamice din Germania. Unii dintre invitaţii lui Seehofer au criticat vehement în trecut aceste asociaţii, pentru viziunea lor conservatoare asupra islamului. La conferinţă iau parte în egală măsură musulmani germani şi reprezentanţi ai administraţiilor federală, de stat şi locale.
În ultimii ani, în cadrul acestui for au fost abordate probleme ca educaţia religioasă şi grija pastorală islamică. În acest an, este de aşteptat ca Seehofer să abordeze problema influenţelor străine asupra moscheilor şi comunităţilor islamice din Germania, în special influenţa turcă.
Potrivit Deutsche Welle, lucrările se vor concentra asupra eforturilor de promovare a integrării şi de pregătire a imamilor în Germania. Acest din urmă aspect va determina fără îndoială dezbateri intense în lunile care vin îndeosebi legat de rolul pe care ar trebui să-l joace teologia islamică în universităţile germane şi de oportunitatea finanţării din străinătate a imamilor şi moscheilor.
Ministrul adjunct de interne Markus Kerber a declarat săptămâna aceasta în Bild că "obiectivul trebuie să fie ca moscheile germane să nu mai depindă de bani din străinătate", dar nu se ştie deocamdată dacă moscheile vor putea fi finanţate printr-o extindere a impozitului pentru biserici existent în Germania şi colectat de stat, pentru că ar trebui ca mai întâi moscheile să întrunească o serie de criterii fundamentale prevăzute de legislaţia germană, ceea ce nu se poate face imediat, notează DW.
Cea mai mare organizaţie islamică din Germania este Uniunea islamică turcă pentru chestiuni religioase (DITIB), aflată sub controlul Directoratului pentru religie (Diyanet) din Ankara, de unde vin şi de unde sunt plătiţi imamii de la circa 900 de moschei din Germania. DITIB, cu sediul la Koln, a fost intens criticată în Germania pentru apropierea sa de preşedintele autoritar al Turciei Recep Tayyip Erdogan.
Dacă multă vreme această organizaţie a fost un punct de contact util pentru politicienii germani, mai ales în chestiuni de integrare, în ultimii ani situaţia s-a schimbat. Guvernul federal nu mai susţine proiecte sponsorizate de DITIB, iar guvernul regional din Renania de Nord-Westfalia, unde se află oraşul Koln, a suspendat cooperarea cu organizaţia.
Presiunile asupra DITIB au început după ce s-a aflat că unii dintre imamii săi au spionat critici ai lui Erdogan şi adversari ai acestuia din Germania, din partea guvernului de la Ankara. Au mai circulat şi informaţii că în unele moschei au fost organizate parăzi la care copiii au luat parte la jocuri de război, purtând uniforme şi arborând steaguri turceşti, ceea ce a generat din nou indignare în rândul opiniei publice.
Potrivit presei, serviciul de securitate internă al Germaniei examinează o eventuală punere sub supraveghere a DITIB. O serie de experţi susţin că statul turc se află în contact direct cu DITIB la toate nivelurile, prin autorităţile sale religioase.
Seehofer a generat consternare în martie, după ce s-a contrazis cu cancelarul Angela Merkel, respingând afirmaţia acesteia în sensul că "islamul face parte din Germania".
"Musulmanii care trăiesc aici fac parte în mod firesc din Germania. Bineînţeles, aceasta nu înseamnă că trebuie să renunţăm la tradiţiile şi obiceiurile noastre naţionale specifice dintr-o falsă consideraţie", a spus atunci fostul premier al landului Bavaria, citat în cotidianul Bild.
Pentru ediţia din acest an a DIK, Seehofer a făcut o serie de schimbări, invitând teologi liberali şi oameni de ştiinţă, pe lângă asociaţiile islamice din Germania. Unii dintre invitaţii lui Seehofer au criticat vehement în trecut aceste asociaţii, pentru viziunea lor conservatoare asupra islamului. La conferinţă iau parte în egală măsură musulmani germani şi reprezentanţi ai administraţiilor federală, de stat şi locale.
În ultimii ani, în cadrul acestui for au fost abordate probleme ca educaţia religioasă şi grija pastorală islamică. În acest an, este de aşteptat ca Seehofer să abordeze problema influenţelor străine asupra moscheilor şi comunităţilor islamice din Germania, în special influenţa turcă.
Potrivit Deutsche Welle, lucrările se vor concentra asupra eforturilor de promovare a integrării şi de pregătire a imamilor în Germania. Acest din urmă aspect va determina fără îndoială dezbateri intense în lunile care vin îndeosebi legat de rolul pe care ar trebui să-l joace teologia islamică în universităţile germane şi de oportunitatea finanţării din străinătate a imamilor şi moscheilor.
Ministrul adjunct de interne Markus Kerber a declarat săptămâna aceasta în Bild că "obiectivul trebuie să fie ca moscheile germane să nu mai depindă de bani din străinătate", dar nu se ştie deocamdată dacă moscheile vor putea fi finanţate printr-o extindere a impozitului pentru biserici existent în Germania şi colectat de stat, pentru că ar trebui ca mai întâi moscheile să întrunească o serie de criterii fundamentale prevăzute de legislaţia germană, ceea ce nu se poate face imediat, notează DW.
Cea mai mare organizaţie islamică din Germania este Uniunea islamică turcă pentru chestiuni religioase (DITIB), aflată sub controlul Directoratului pentru religie (Diyanet) din Ankara, de unde vin şi de unde sunt plătiţi imamii de la circa 900 de moschei din Germania. DITIB, cu sediul la Koln, a fost intens criticată în Germania pentru apropierea sa de preşedintele autoritar al Turciei Recep Tayyip Erdogan.
Dacă multă vreme această organizaţie a fost un punct de contact util pentru politicienii germani, mai ales în chestiuni de integrare, în ultimii ani situaţia s-a schimbat. Guvernul federal nu mai susţine proiecte sponsorizate de DITIB, iar guvernul regional din Renania de Nord-Westfalia, unde se află oraşul Koln, a suspendat cooperarea cu organizaţia.
Presiunile asupra DITIB au început după ce s-a aflat că unii dintre imamii săi au spionat critici ai lui Erdogan şi adversari ai acestuia din Germania, din partea guvernului de la Ankara. Au mai circulat şi informaţii că în unele moschei au fost organizate parăzi la care copiii au luat parte la jocuri de război, purtând uniforme şi arborând steaguri turceşti, ceea ce a generat din nou indignare în rândul opiniei publice.
Potrivit presei, serviciul de securitate internă al Germaniei examinează o eventuală punere sub supraveghere a DITIB. O serie de experţi susţin că statul turc se află în contact direct cu DITIB la toate nivelurile, prin autorităţile sale religioase.