Încercările de fraudă înregistrate la nivel global au crescut cu 35% în timpul pandemiei de COVID-19
Foto: romaniatv.net
Încercările de fraudă înregistrate la nivel global au crescut cu 35%, în timpul pandemiei de COVID-19, relevă rezultatele unui studiu de specialitate, publicat de SAS, cu ocazia Săptămânii Internaţionale de Conştientizare a Fraudei, transmite agerpres.ro.
"Din perspectiva monitorizării tranzacţiilor online, anul 2020 a fost cu totul atipic. Încercările de fraudă au crescut cu aproape 35%, ceea ce ne arată că infractorii sunt mai activi în încercările de fraudare a canalelor digitale. Instituţiile financiare sunt nevoite, aşadar, să-şi redefinească modul în care se protejează pe ele însele, dar şi pe clienţi, de riscurile asociate acestor schimbări, respectiv să adopte cât mai rapid tehnologiile antifraudă disponibile", declară Ştefan Baciu, country manager SAS România & Republica Moldova.
Alte concluzii ale cercetării relevă modul în care plăţile digitale cresc riscul de fraudă la nivel global, cum frauda digitală creşte în frecvenţă şi devine mai sofisticată, că instituţiile de servicii financiare au nevoie de tehnologii multilayer şi de capacităţi analitice pentru a identifica ameninţările suprapuse în timp real, dar şi că datele sunt critice.
"Deşi tehnologiile de plată predominante variază în funcţie de regiune, tendinţele de fraudă au puncte comune semnificative, indiferent de poziţionarea geografică. Acest lucru demonstrează că infractorii se coordonează şi împărtăşesc informaţii mai deschis decât instituţiile financiare, ceea ce le conferă un avantaj semnificativ în zădărnicirea eforturilor de depistare a fraudelor. Frauda transfrontalieră este din ce în ce mai frecventă. Arsenalul de trucuri al fraudatorilor şi reţelelor acestora devine la fel de avansat ca tehnologiile utilizate pentru a le detecta activităţile. Social engineering, phishing şi furtul de identitate, alături de amploarea metodelor digitale de plată, le oferă acestora un avantaj. Companiile ar trebui să fie conştiente de faptul că noile mecanisme de plată sunt în special vizate de aceste atacuri din cauza controalelor ineficiente de risc la care sunt supuse iniţial", se menţionează în raport.
Specialiştii în domeniu sunt de părere că o metodă eficientă de contracarare a atacurilor venite din partea infractorilor cibernetici o reprezintă acţiunile automatizate şi gestionarea predictivă a cazurilor, bazate pe inteligenţă artificială şi machine learning.
"Utilizarea datelor pentru analize în timp real şi acţiuni automate va fi crucială pentru a prospera în acest nou normal digital. Capacităţile vor varia în funcţie de maturitatea tehnologică, însă orice companie, de orice nivel, are nevoie de cât mai multe date pentru a lua decizii eficiente în timp real. Este important de menţionat că implementarea infrastructurii cloud pentru sistemele de gestionare a fraudei măreşte capacităţile de ingestie de date", se arată în rezultatele cercetării.
Studiul SAS, întocmit în colaborare cu Javelin Strategy & Research, s-a bazat pe interviuri independente cu directori de plăţi şi securitate din 20 de ţări şi cinci regiuni - America de Nord, America de Sud, Europa, Africa şi Asia Pacifică, realizate în perioada ianuarie - septembrie 2020.
În acest context, mai mulţi consultanţi, lideri de opinie şi profesionişti din domeniu, ce activează în companii de top din Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa, vor dezbate această temă în cadrul panelului Fradu & AML a secţiunii Industry Talk/Banking, parte a evenimentului virtual Beyond Tomorrow, organizat de SAS între 23 şi 25 noiembrie.
SAS este lider în soluţii de analytics şi oferă servicii şi software inovatoare.
"Din perspectiva monitorizării tranzacţiilor online, anul 2020 a fost cu totul atipic. Încercările de fraudă au crescut cu aproape 35%, ceea ce ne arată că infractorii sunt mai activi în încercările de fraudare a canalelor digitale. Instituţiile financiare sunt nevoite, aşadar, să-şi redefinească modul în care se protejează pe ele însele, dar şi pe clienţi, de riscurile asociate acestor schimbări, respectiv să adopte cât mai rapid tehnologiile antifraudă disponibile", declară Ştefan Baciu, country manager SAS România & Republica Moldova.
Alte concluzii ale cercetării relevă modul în care plăţile digitale cresc riscul de fraudă la nivel global, cum frauda digitală creşte în frecvenţă şi devine mai sofisticată, că instituţiile de servicii financiare au nevoie de tehnologii multilayer şi de capacităţi analitice pentru a identifica ameninţările suprapuse în timp real, dar şi că datele sunt critice.
"Deşi tehnologiile de plată predominante variază în funcţie de regiune, tendinţele de fraudă au puncte comune semnificative, indiferent de poziţionarea geografică. Acest lucru demonstrează că infractorii se coordonează şi împărtăşesc informaţii mai deschis decât instituţiile financiare, ceea ce le conferă un avantaj semnificativ în zădărnicirea eforturilor de depistare a fraudelor. Frauda transfrontalieră este din ce în ce mai frecventă. Arsenalul de trucuri al fraudatorilor şi reţelelor acestora devine la fel de avansat ca tehnologiile utilizate pentru a le detecta activităţile. Social engineering, phishing şi furtul de identitate, alături de amploarea metodelor digitale de plată, le oferă acestora un avantaj. Companiile ar trebui să fie conştiente de faptul că noile mecanisme de plată sunt în special vizate de aceste atacuri din cauza controalelor ineficiente de risc la care sunt supuse iniţial", se menţionează în raport.
Specialiştii în domeniu sunt de părere că o metodă eficientă de contracarare a atacurilor venite din partea infractorilor cibernetici o reprezintă acţiunile automatizate şi gestionarea predictivă a cazurilor, bazate pe inteligenţă artificială şi machine learning.
"Utilizarea datelor pentru analize în timp real şi acţiuni automate va fi crucială pentru a prospera în acest nou normal digital. Capacităţile vor varia în funcţie de maturitatea tehnologică, însă orice companie, de orice nivel, are nevoie de cât mai multe date pentru a lua decizii eficiente în timp real. Este important de menţionat că implementarea infrastructurii cloud pentru sistemele de gestionare a fraudei măreşte capacităţile de ingestie de date", se arată în rezultatele cercetării.
Studiul SAS, întocmit în colaborare cu Javelin Strategy & Research, s-a bazat pe interviuri independente cu directori de plăţi şi securitate din 20 de ţări şi cinci regiuni - America de Nord, America de Sud, Europa, Africa şi Asia Pacifică, realizate în perioada ianuarie - septembrie 2020.
În acest context, mai mulţi consultanţi, lideri de opinie şi profesionişti din domeniu, ce activează în companii de top din Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa, vor dezbate această temă în cadrul panelului Fradu & AML a secţiunii Industry Talk/Banking, parte a evenimentului virtual Beyond Tomorrow, organizat de SAS între 23 şi 25 noiembrie.
SAS este lider în soluţii de analytics şi oferă servicii şi software inovatoare.