Deşi este aproape incredibil, şi în Moldova se poate face daiving, adică scufundări în apele unor râuri sau lacuri. Este adevărat că la noi sunt puţine locuri, unde poate fi practicat daiving-ul, în schimb sunt oameni pasionaţi de acest gen de sport, avem chiar şi specialişti care ne pot propune şi echipamentul necesar pentru a începe pregătirile pentru scufundări. Aşadar, nu este ceva străin ţării noastre. Dorinţă să fie.

O mare parte a planetei noastre este acoperită de apă. Şi în aceasta putem descoperi frumuseţi incredibile: flora şi fauna uimitoare, recifurile de corali, epave, pesteri... Dacă mergeţi vara la o staţiune balneară, timp de 3-4 zile puteţi descoperi aproape toate atracţiile importante. În schimb, pentru a descoperi ceea ce este ascuns sub apă, veţi avea nevoie poate de un an, sau poate doi şi oricum nu veţi reuşi să vedeţi tot.

Aşa că, oamenii au inventat divingul, adică scufundările. Divingul poate fi împărţit în: profesionist, de amatori şi sport. Cel mai răspândit este diving-ul de amatori, scuba diving pentru odihnă şi distracţie. Cele mai bune locuri pentru scufundări sunt staţiunile din Egipt, Australia şi Cuba.

"Chiar dacă am certificat de diver, dar certificatul spune clar că nu e de profesionst. Diving practicat zi de zi se face din plăcere, nu se fac bani cu asta. Divingul profesiont e cu totul altă istorie. E o profesie aparte practicată zi de zi cu riscuri mult mai înalte, practicate în alte locuri decât acesta. Pentru că aici e un loc ideal", spune Florin Tăbîrţă, diver amator.

Toţi pot practica divingul de amatori - de la copii până la pensionari. Nu există nici restricţii legate de pregătirea fizică. "În primul rând un diver are nevoie de mâini, picioare şi să poată înota. În al doilea rând să avem o mască, să avem un şnorkel dacă vrem să înotăm mai adânc şi mai departe", explică amatorul.

Pentru a deveni diver în adevăratul sens al cuvântului, e nevoie de frecventarea unor cursuri care se încheie cu înmânarea unui certificat. În plus, înainte de a vă scufunda în mare, e absolut necesar să vă înarmaţi cu anumite cunoştinţe.

"În primul rând când plecăm peste hotare, în ţările calde mai ales, trebuie să ştim teoretic fauna pe care o vom întâlni. E necesar să te informezi, pentru că ea nu este întotdeauna bine predispusă. Noi în zona temeperată nu ştim de faună subacvatică periculoasă, dar în zonele calde sunt şi rechini. Rechini e primul lucru ce îţi vine în cap, dar rar când se întâmplă un atac de tip film . Sunt Chestii mult mai mărunte şi dosite dar la fel de periculoase", spune Florin Tăbîrţă.

"Sunt nişte restricţii profesioniste pe care fiecare diver e dator să le cunoască pentru că a făcut cursuri. Sunte nişte chestii bine cunoscute. Presiunea, schimbul de presiune sunt noşte chestii care se învaţă primele", completează Tăbîrţă.

Şi în Moldova poţi face diving. Bineînţeles că cei care au parte de mare şi ocean nu ar fi prea încântaţi să facă scufundări la noi. Dar atunci când marea este departe, pentru un scafandru căruia cică i se "usucă bronhiile", Nistrul este un loc ideal.

"Divingul est prcticat în două feluri, la mări. Findcă nu avem mare putem spune că în toată lumea este practicat aşa. Introdiving. Nistrul e divers, complicat, extrem de diferit în dependenţă chiar de câţiva kilometri. Râul este foarte populat în week-end de diveri. Foarte - înseamnă relativ, fiindcă atunci când noi spunem că ne-am văzut vreo 5,6 diveri, pentru noi e mult, dar pentru oameni e puţin", explică Florin Tăbîrţă, diver amator.

Absolut toţi diverii sunt ecologişti. Aşa că, gunoiul şi murdăria nu le e pe plac. Şi-apoi sunt nişte apărători adevăraţi ai tuturor vietăţilor din ape. Chiar şi la solicitarea echipei noastre de filmare, protagonistul materialului nu a vrut nici în ruptul capului să ne prindă vreun peşte sau vreun rac.

"În nici un caz nu pot face asta diverii pentru că ei sunt oameni cu ecologie destul de înaltă. Nu putem numi divingul un sport ecologic pentru că necesită maşini, deplasări, petrol dar, de fapt, noi venim cu intenţia de a vedea natura dar nu de a o strica", mai spune Florin.

Dacă cineva a încercat cel puţin o dată divingul de amatori, acesta va reveni neapărat la această activitate şi a doua şi a treia oară. Iar cu timpul, divingul devine un mod de viaţă şi dă naştere unor sentimente de nedescris.