„Politica Națională de Logistică reprezintă elementul cheie în modernizarea acestui sistem de suport. Întărirea sectorului logistic nu numai că va ușura viața de zi cu zi a oamenilor, ci va ajuta și în creșterea respectului față de forța de muncă”- Prim-ministrul Narendra Modi.

„De la 13-14% cât reprezintă costul logisticii, cu toții ar trebui să ne propunem să îl reducem la o singură cifră cât mai curând posibil. Acesta, într-un fel, este cel mai usor obiectiv de realizat, dacă ne gândim să devenim concurențiali la nivel global”- Prim-ministrul Narendra Modi.

Pentru realizarea viziunii Indiei, o economie de 5 trilioane de dolari prin infrastructură, tehnologii și conectivitatea superioară ar fi cei mai importanți factori, precum și reducerea costurilor logistice.

Necesitatea unei politici naționale de logistică este vitală din moment ce costul logisticii în India este foarte ridicat în comparație cu a altor țari cu economii dezvoltate. Reducerea costurilor proceselor logistice îmbunătățește reducerea eficientă a costurilor în diferite sectoare economice, dar și încurajează adaosul de valoare în afaceri.

Politica Națională de Logistică face eforturi substanțiale pentru a spori competitivitatea bunurilor indiene, a îmbunătăți creșterea economică și a crește oportunitățile de angajare.

Sectorul logistic al Indiei este foarte defragmentat, iar scopul este de a reduce costul acestuia de la 14% din PIB în prezent  la mai puțin de 10% până în 2022. India are un mediu de reglementare complex, cu reglementări multiple și suprapuse, guvernate de numeroși stakeholderi: 20 de Organizații Guvernamentale și Ministere, 37 de Consilii de Promovare a Exporturilor, 200 de Agenții de transport maritim, 36 de birouri de Logistică, 129 Depozite de Containere Interioare, 168 Stații de Transport de Containere, 50 ecosisteme IT, Bănci și Agenții de Asigurări. Un alt dezavantaj ar fi sistemul logistic Indian care depinde prea mult de rețeaua rutieră (60%) și prea puțin de rețeaua feroviară (30%) și cea navală.

Sectorul logistic indian dorește să ofere un trai mai bun pentru mai mult de 22 de milioane de oameni și îmbunătățind acest sector, va facilita scăderea costurilor indirecte de logistică cu 10%, ducând la o creștere de 5% până la 8% în exporturi. Mai mult decât atât, se estimează că valoarea pieței de logistică din India va fi de aproximativ 215 Miliarde USD în următorii doi ani, comparativ cu aproximativ 160 miliarde USD cât este în prezent. Scopul principal al politicii este de a aduce toate organismele de reglementare sub același organ de conducere.

Viziunea Prim-Ministrului Indiei a fost de a dezvolta o infrastructură modernă de clasă mondială prin integrarea tuturor stakeholderilor în planificarea și implementarea holistică, astfel încât eficiența și sinergia să fie atinse cu ușurință  în execuția proiectului.

Planul Național GatiShakti - Master pentru conectivitate multi-modală, lansat de premier anul trecut, a făcut un pas de pionierat în această direcție.

Programul GatiShakti va primi un impuls suplimentar odată cu lansarea Politicii Naționale de Logistică. Pentru a asigura o livrare cat mai rapidă a proiectelor în faza de finalizare, a pune capăt provocărilor legate de transport, a economisi timp și bani pentru producători, și pentru a preveni risipa de produse agricole, au fost depuse eforturi majore de către Guvernul Indiei, iar una dintre manifestările acestor eforturi este Politica Națională de Logistică.

Pentru a spori eficientizarea proceselor de business și pentru a îmbunătăți mediul de viață a oamenilor, prim-ministrul Narendra Modi a lansat Politica Națională de Logistică (NLP) pe 17 septembrie 2022 la Vigyan Bhawan, New Delhi. Politica urmărește să reducă costul logisticii de la 13-14% la momentual actual, la o singură cifră (8% până la 10%) și să-l aducă la egalitate cu alte țări dezvoltate. Acest lucru va crește competitivitatea produselor indiene atât pe piața internă din India, cât și pe piata internațională.

Politica Națională de Logistică deține un potențial imens pentru dezvoltarea infrastructurii,  extinderea afacerilor și creșterea oportunităților de angajare. Aceasta se concentrează foarte mult pe reducerea costului logistic al Indiei la un nivel comparabil cu standardele globale. Prin urmare, își propune să fie printre primele 25 de țări până în 2030 în Indicele de performanță în logistică (conform indicelui de logistică al Băncii Mondiale din 2018, India este clasată pe locul 44 la costul logistic).

Capacitățile de îmbunătățire ale Politicii Naționale de Logistică au un potențial imens de creștere atunci când sunt combinate cu programele anterioare îmbunătătite, cum ar fi:

Scopul programului Gati Shakti este de a implementa o infrastructură modernă, care include proiecte de perfecționare a drumurilor și căilor ferate în întreaga țară, într-o manieră coordonată.

Sagarmala - prevede utilizarea potențialului litoralului și a rețelei maritime pentru a reduce cantitatea de infrastructură necesară pentru a-și atinge obiectivele.

Bharatmala - se concentrează pe reducerea decalajelor cruciale de infrastructură  pentru a crește eficiența circulației traficului rutier în întreaga țară. Un total de 322 de proiecte de infrastructură pe o lungime de 12.413 km au fost atribuite sub programul Bharatmala.

Capacitatea totală a porturilor din India a crescut semnificativ, datorită acestui fapt timpul mediu de întoarcere a navelor tip container a scăzut de la 44 de ore la 26 de ore. Mai mult decât atât , pentru promovarea exportului, au fost construite 40 de terminale aeriene de marfă, 30 de aeroporturi au fost prevăzute cu depozite frigorifice și 35 de hub-uri multi-modale urmează să fie construite în toată țară.

Prin intermediul rețelei maritime, India plănuiește să facă transportul cât mai ecologic și eficient din punct de vedere al costurilor, iar pentru ca acest lucru să fie posibil, India a propus mai multe căi navigabile să se construiască la momentul acesta în India.

Schema Krishi Udan 2.0 implementată în timpul epidemiei de Covid-19 a crescut capacitatea de depozitare și a ajutat fermierii să transporte produse agricole cât mai repede și mai aproape de punctele lor de consum. După evaluarea schemei Krishi Udan, 60 de aeroporturi au fost incluse astăzi în sistemul ce oferă transport aerian și suport logistic pentru fermierii ce au nevoie de transport pentru produse agricole perisabile.

O altă schemă implementată cu succes este Kisan Rail, aceasta  permite fermierilor să utilizeze rețeaua feroviară pentru a transporta produse agricole și pentru a obține acces la piețe îndepărtate și cât mai profitabile.

De la lansarea serviciului Kisan Rail în anul 2020 și până în prezent, căile ferate din India au operat în jur de 2.359 transporturi produse perisabile agricole, inclusiv ceapă, banane, cartofi, ghimbir, usturoi, mango, struguri, rodii, portocale, chikoo, lămâi, ardei capia, varză, conopidă și alte fructe și legume.

Această politică va crește capacitatea de depozitare și va permite o comunicare mai rapidă pentru a aduce produsele mai aproape de punctele lor de consum.

Politica Națională de Logistică va aduce, de asemenea, energie nouă în toate celelalte sectoare. Pe măsură ce procesele logistice se dezvoltă, se vor dezvolta și producția, industria auto și alte industrii precum depozitarea și dezvoltarea infrastructurii. Acest lucru va stimula creșterea imobiliarelor comerciale și a parcurilor industriale.

Tehnologia va juca un rol esențial pentru rezolvarea dificultăților legate de conectivitate. Platforma Unified Logistics Interface (ULIP) va aduce toate serviciile digitale legate de sectorul transporturilor într-un singur portal, eliberând exportatorii de o serie de procese foarte lungi și greoaie. Sistemele integrate de logistică digitală vor stimula progresul în toate sectoarele, iar India va stabili un standard înalt pentru o lume mai ecologică, fără hârtie, în întreaga lume.

Politica Națională de Logistică prevede integrarea a mai multor module de transport prin valorificarea tehnologiei, proceselor și a forței de muncă calificate, cheie pentru planurile Indiei de a deveni o economie de 5 trilioane de dolari până în 2025.