În an electoral, tot mai mulţi doritori de a-şi crea partide se înghesuie la Ministerul Justiţiei, interesaţi de denumirile disponibile pentru potenţialele formaţiuni. Din februarie, pe masa funcţionarilor au ajuns peste 10 solicitări. Totuşi, deocamdată nu a fost depusă nicio cerere de înregistrare a vreunui partid.

Doritorii de a-şi crea partide s-au arătat interesaţi de denumiri precum "Partidul Nostru", "Uniunea Democrată Reformatoare", "Alegerea Moldovei-Alegerea Noastră", "Mişcarea Populară pentru Alegerea Vamală", "Partidul Alegerea Moldovenească" şi multe altele. În 10 zile, Ministerul Justiţiei oferă un răspuns. Pe de altă parte, înregistrarea formaţiunilor durează mai multe luni.

"Consultăm Academia de Ştiinţe pentru a verifica dacă aceasta denumire este în corespundere cu normele limbii române. Verificăm în registrul partidului dacă această viitoare denumire nu coincide sau nu va induce în eroare privind alte partide", a declarat viceministrul Justiţiei Vladimir Grosu.

Cei interesaţi de crearea noilor formaţiuni au argumente diferite. Juristul Roman Cociu, candidat, în 2010, pe listele Partidului Naţional Liberal, intenţionează să facă un partid care să apere interesele agricultorilor.

"Am rămas la denumirea Uniunea Democrată Agrară Reformatoare. Alegerile nu sunt un obiectiv primordial pentru partid, este vorba despre o înregistrare a partidului. Vrem o clasă nou politică, generaţia patrioţilor, sunt mai multe aspecte", a precizat Cociu.

Comentatorii politici sunt de părere că cei care vor să-şi creeze partide politice urmăresc scopuri pecuniare. "O bună parte din oameni au înţeles că de fapt din politica moldovenească sau din deţinerea unui partid politic, poţi să ai nişte venituri economice. Nu cred că aceste partide se lansează în lupta electorală pentru a face bine Moldovei", a spus analistul politic Vasile Croitoru.

În prezent, la Ministerul Justiţiei sunt înregistrate 40 de partide şi mişcări social-politice.