Peste două mii de copii rămân anual fără ocrotire părintească după ce părinții lor sunt decăzuți din drepturi. Potrivit Ministerului Muncii, numărul acestora este în creștere de la an la an. Principalele motive ale acestei situațiii sunt cruzimea față de minori și comportamentul amoral al părinților. 

Datele Ministerului Muncii arată că, dacă în 2010 numărul copiilor rămaşi fără îngrijire părintească era de puţin peste 2000, în doar doi ani numărul a crescut cu 100. 

În 2015 în ţară au fost înregistrate aproape 2500 de astfel de cazuri. Potrivit legislației, după ce părinții copilului sunt decăzuți din drepturi, autoritatea tutelară teritorială stabilește statutul copilului și aplică o formă de protecție, în funcție de necesitățile sale individuale. Astfel, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Muncii, în 2015, peste 1.800 de copii au fost adoptați. Peste 10 mii de minori au beneficiat de servicii de tutelă,  iar 980 de copii au fost plasați în case de copii de tip de familial. Alți aproape 1200 de minori au beneficiat de serviciile centrelor de plasament, subordonate direcțiilor teritoriale de asistență socială.

În luna noiembrie a anului trecut, Guvernul a aprobat un proiect de lege care prevede pedepse pentru neîndeplinirea obligațiilor de creștere și educație a copilulu. Părinții care vor cădea sub incidența acestei legi riscă amenzi de până la 25 de mii de lei. Proiectul va intra însă în vigoare după ce va fi aprobat la Parlament și publicat în Monitorul Oficial. 

Menţionăm că legile cu privire la decăderea din drepturile părintești variază de la o țară la alta. Cu toate ascestea, majoritatea lor conțin interdicții precum abuzul fizic și psihologic al minorului, neglijarea copilului, consumul sistematic de alcool, substanțe narcotice și altele. Totuși, sunt țări unde aceste legi sunt mult mai dure, iar părinții pot fi decăzuți din drepturile lor pentru lucruri banale precum dormitul în același pat cu copilul sau hrănitul copilului cu mâna.

Una dintre țările cu cele mai dure legi privind decăderea din drepturile părintești este Norvegia. În această țară este deajuns ca minorul să reclame părintele la poliție pentru că l-a bătut, iar autoritățile să-l decadă din drepturi. I s-a întâmplat și unei familii din România în 2013. Asistenții sociali le-au luat fetița celor doi părinți după ce minora ar fi sunat la poliție și s-ar fi plâns că a fost lovită.

Un alt caz ieșit din comun în Norvegia a fost în 2011 când doi imigranți din India au fost decăzuți din drepturile părintești după ce Serviciul pentru Protecţia Copilului din țara nordică a constatat că aceștia își hrăneau copiii din mână și dormeau în același pat cu ei, conform tradițiilor indiene. Cazuri similare au fost înregistrate și în țara vecină Suedia. Acolo, o familie de imigranți români a rămas fără cei cinci copii pentru că asistenții sociali au considerat că părinții își neglijează odraslele, nu-i hrănesc corespunzător, iar fiul cel mai mare nu frecventează regulat școala.

Legi drastice cu privire la decăderea din drepturile părintești mai are și Danemarca, Statele Unite și Islanda. La polul opus sunt majoritatea țărilor din Africa, Orientul Mijlociu, dar și România. Spre exemplu, în țara vecină, copiii nu sunt luați din familiile lor nici în cazuri extreme, când sunt forțați de părinți să cerșească sau când nu au nici măcar strictul necesar.  

Potrivit Mitropoliei Moldovei, unei familii din Moldova, stabilită cu traiul peste hotarele ţării, i-au fost luați copiii cu forța de către autorități. Şi asta pentru că mama și-ar fi obligat copilul să îmbrace haine groase pe timp de iarnă, iar copilul s-ar fi plâns la şcoală. Mitropolia nu a precizat în ce ţară s-a întâmplat incidentul.