Tot mai mulţi copii din ţara noastră suferă de artrită juvenilă, o boală care afectează iremediabil articulaţiile.

În ultimele două decenii, numărul minorilor diagnosticaţi cu această maladie a crescut de aproape trei ori.

Mediciii avertizează - depistarea tardivă a afecţiunii duce la invaliditate.

O fetiţă suferă de artrită juvenilă de zece ani. Se deplasează greu şi cele mai simple mişcări pentru un copil de vârsta ei sunt o povară.

- Nu poţi să alergi?
- Nu! Când mă mişc sau mă aplec îmi e greu.
- Dar cum faci faţă orelor?
- Mă duc, dar greu. Mă dor picioarele.

Într-o stare gravă se află şi o altă fetiţă, de doar doi ani şi jumate. În primele luni de boală, copila nu putea nici măcar să se mişte, din cauza durerilor.

Două decenii în urmă, artrita juvenilă era depistată doar la doi copii în fiecare an.

Numărul acestor cazuri a crescut alarmant din cauza factorilor genetici, alimentaţiei nesănătoase, condiţiilor neadecvate de trai şi a maladiilor netratate. Depistată tardiv, boala poate afecta toate organele.

"Dacă maladia va fi depistată cu un interval de două, trei, şase luni sau chiar un an, avem aşa cazuri, atunci procesele în încheieturi sunt deja ireversibile. Şi atunci scopul tratamentului este de a stopa acest proces şi de a menţine mai mult timp funcţia articulară", a comunicat doctorul habilitat în medicină, Ninel Revenco.

Simptomele artritei juvenile apar subit şi se manifestă prin dureri de articulaţii, mers anevoios, oboseală, indispoziţie şi febră.

Pentru reabilitarea unui copil cu artrită juvenilă, în stare gravă, CNAM alocă, anual, peste 21.000 de lei. În acelaşi timp, tratamentul la domiciliu revendică cheltuieli de cel puţin 2.000 de lei, lunar. Această sumă acoperă costurile medicamentelor, alimentaţiei şi procedurilor medicale.

În prezent, la evidenţa medicilor se află 200 de copii cu artrită juvenilă cronică. Anual, sunt diagnosticate câte 25 de cazuri noi.