Înhumare sau incinerare? Tot mai multe localităţi din ţară se confruntă cu o criză a locurilor de veci
În ultimii ani tot mai multe localităţi din ţară se confruntă cu o criză a locurilor de veci.
Administratorii cimitirelor sunt nevoiţi să ceară alocarea unor spaţii noi pentru înhumări, iar ca alternativă propun construcţia unui crematoriu, idee susţinută şi de ecologişti, care susţin că trupurile înhumate poluează apele freatice, dar şi solul.
Argumentele lor însă nu au prea mare valoare pentru o parte dintre moldoveni, dar şi pentru Biserică.
În cimitirul "Sfântul Lazăr" din Capitală, primele morminte au fost săpate acum 52 de ani. Acesta este considerat cel mai mare cimitir din sud-estul Europei. Pe 107 hectare de teren îşi dorm somnul de veci peste 285.000 de oameni.
"Într-o lună noi înmormântăm 400-420 de persoane. Anual, de la 4.500 la 5.000 de persoane", precizează Pavel Eni, directorul cimitirului.
Acum, locurile libere sunt însă limitate. Toate cele 11 cimitire din Capitală duc lipsă de spaţiu pentru înmormântări.
Aceeaşi problemă este şi la sate. Demult nu se mai respectă regula ca mormintele să fie amplasate la cel puţin 300 de metri de casele oamenilor.
"Prezintă un pericol pentru apele freatice, pentru fântâni şi izvoare. Unii oameni au murit de boli infectioase. Sunt boli, care stau sute de ani", explică ecologistul Vladimir Garaba.
Potrivit administratorilor cimitirelor, lipsa spaţiilor de înhumare, dar şi poluarea sunt factorii principali care ar impune construcţia unui crematoriu în ţara noastră.
"Oamenii îşi aduc urniţa aceea acasă, micuţă cu praf şi o păstrează care şi unde doreşte. Indiferent, unul şi-o înmormântează în grădină, altul şi-o păstrează acasă", spune Ludmila Boţan de la Combinatul Servicii funerare din Chişinău.
În ultimii cinci ani, au fost îngropate peste 30 de cutii cu cenuşa cadavrelor arse. Majoritatea au fost incinerate la crematoriile din Odesa sau Bucureşti.
"Iată aici, în acest loc este înmormântată o persoană care a fost incinerată. Cutia e mică, are 30 pe 30 cm. Groapa se sapă tot mică, 50 pe 50 şi adâncimea 50-70 cm", povesteşte Pavel Eni.
Moldovenii au păreri împărţite în ce priveşte această practică. În schimb, feţele bisericeşti sunt categoric împotrivă ca trupul celui decedat să fie ars.
"Sunt principiile scripturistice care vorbesc: Din pământ am fost zidiţi în pământ trebuie să ne întoarcem. Sfântul apostol Pavel vorbeşte foarte des despre acest lucru că în trupurile noastre vom reveni la Judecata de Apoi. Corpul urmează a fi cinstit, inclusiv după moarte", a spus secretarul Mitropoliei Moldovei Vadim Cheibaş.