"Iniţiativa anti-off-shore a Guvernului: Pumn în gură pentru câinii turbați de la Publika?!"
Nori grei se adună deasupra schemelor off-shore cu implicarea malului Bâcului… Sper. Dar nu cred, cât de mult n-aș spera! Nu cred pentru că acest proiect al Guvernului trezește mai multe semne de întrebare, care chiar din start îi discreditează fezabilitatea. Ba chiar trezește dubii rezonabile cu privire la buna credință și voință a autorului inițiativei și țintei adevărate a loviturii, care pare a fi una singură: un post privat de televiziune de la Chișinău. Despre acest lucru scrie Veaceslav Balacci pe platforma de comentarii şi opinii VoxPublika.
Vă amintesc, că premierul de la Chișinău a semnat recent o dispoziție cu privire la crearea unui așa-numit "grup de lucru în probleme financiare", care până la 1 decembrie urmează să efectuieze “o analiză a impactului participării în procesele economice din Republica Moldova a companiilor înregistrate în zonele off-shore”. Sună frumos, fiți de acord!
Tot cam așa cât de frumos ne sună articolele mieroase din Constituție (mai ales cele privind independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova), din legi, strategii și planuri de acțiuni, rapoarte pe zeci de pagini despre progresele socio-economice care pleacă de la Chișinău la Bruxelles. Eu unul am învățat deja de mult timp să citesc printre rânduri operele Legislativelor și Executivelor de la Chișinău. Sunt sigur că și voi ați observat că de la ce spun și până la ce fumează mai marii de la Chișinău e o distanță cât de la redactarea unui plan de acțiuni și până la implementarea lui, nu mai devreme de 2020, cum le place guvernanților să fixeze termenele de implementare.
Respectiv, când văd o nouă inițiativă, proiect, draft sau ce-o mai fi al autorităților de la Chișinău mă apuc de căutat cel puțin efecte adverse, dacă nu chiar scopuri ascunse și idei de printre rânduri. Așa am făcut și cu două săptămâni în urmă, după ce m-am șocat (foarte pozitiv) pe contextul inițiativei „anti-off-shore”, pe care sunt gata s-o aplaud în picioare. Am pus câteva întrebări pe blog (cine nu le-a văzut le poate vedea aici: http://vox.publika.md/politica/intrebare-pentru-unul-din-vlazi-are-suficient-curaj-sa-si-declare-propriile-off-shore-uri-328151.html), la care până în prezent n-am primit nici un răspuns, ci doar… chicoteli și șoșoteli pe la colțuri. Am început să comunic cu lumea din diferite tabere. Concretizare pentru cititorii mei din afară, care nu cunosc bine realitățile de la Chișinău: la noi toate domeniie, de la politică și până la cultură, medicină și business sunt divizate ca și acordurile secrete ale AIE, în… tabere! Avem tabere în școli, spitale, trupe de teatru și primării, printre contrabandiști, raideri și anti-raideri.
Și din nou șocant de straniu! Toată lumea, din toate taberele, discută despre recentul proiect al lui Filat cu o liniște aproape olimpică! Își vede liniștit de treabă la Vamă și nu numai… Bandițchi, care știe bine ce e ăsta off-shore (și nu la teoria învățată la ULIM mă refer). La fel, nici o grimasă pe fața vechilor și noilor proprietari ai VictoriaBank, ba chiar și a celor noi-veniți pe piața raiderilor și off-shore-urilor, cumpărând UniBankul: de la Ilan (off)Shor(e) și până la Rinat Usatîi, cel pentru care orice moldovean, de la premier și până la vameș nu e nimic mai mult decât un… „puțoi”. Nici o emoție n-am observat nici la petroliști, nici la cei care stau în spatele schemelor off-shore prin care se aduce în țară tehnica de calcul și uz casnic și nici la cei care strâng și administrează în off shore-uri “otkat”-urile pentru premier. Oare chiar am ajuns deja în Europa? Oare chiar ciobenii cu off-shore-uri, care la sigur au aflat despre proiect cu mult înaintea noastră abia așteaptă să-și sacrifice miliardele de… oi (și lei) pe altarul interesului… național? Iată în asta chiar nici măcar nu sper! Mai ales că premierul însuși este în conflict direct de interese cu… propria inițiativă!
Lucrurile par a fi cu mult mai simple, prieteni! Și mi-am întărit această concluzie atunci când am văzut că această concluzie a mea coincide și cu opiniile unor colegi de blogosferă. După ce ne-am clarificat cine de fapt sunt acei enigmatici „investitori germani” care au intrat pe piața media cu primul canal TV cu format exclusiv de știri, Jurnal TV, a mai rămas neclarificată situația celui de al doilea, care la moment a devenit și unicului post TV de la noi cu acest format, Publika TV, care și este ținta adevărată a inițiativei lui Filat. Această concluzie, care pare a fi și unica credibilă este justificată și de acel litigiu scandalos între Unimedia și Dumitru Țîra, care a constituit petarda care declanșa lovitura de pumn în gura postului TV.
Nu vreau să menajez Publika, or chiar este pasibilă de critică datorită acestui val de mister care învăluie postul. După acea stranie investiție a lui Sorin Ovidiu Vântu, off-shore-urile în proprietatea căruia s-a aflat acest post TV s-au alternat cu așa o viteză, că și până în prezent proprietarii acestei instituții media sunt o chestiune de… mare mister. În vara anului trecut postul era atribuit portofoliului PLDM-stului Chiril Lucinschi, fapt care se reflecta cumva și în politica editorială a postului. Acum unii zic (neprobat) că Publika TV ar rămâne în continuare o investiție română, alții (la fel de neprobat) – că ar fi preluată de Sheriff-ul transnistrean și Gazprom-ul rusesc, mai nou postul este atribuit de unii lui Vlad Plahotniuc. Nu prea pot să mă expun nici pro nici contra primelor trei versiuni, dar ultima îmi pare chiar puțin credibilă în contextul armistițiului încheiat între cei doi “păpușari” din AIE și „betonării” Alianței în ultimul timp. După ce Filat a abandonat rapid inițiativele „anti-raider” și cele legate de demiterea Procurorului General, noile încordări de mușchi ale unui Vlad în fața celuilalt Vlad din Alianță ar fi cel puțin ridicole, dacă nu chiar comice.
Judecând după politica editorială, Publika TV a adoptat stilul de “câine turbat”, firesc și indicat de altfel pentru o instituție media de acest format. Am întrezărit o relativă echidistanță a postului, care a atacat cu investigații jurnalistice și știri acide practic toți păpușarii și politicienii vulnerabili de la Chișinău, atât cei aflați la guvernare, cât și cei din opoziție. În vara lui 2011 se constata o tendință de agresivitate mai pronunțată la adresa lui Plahotniuc și menajare a lui Filat (inclusiv prezențe foarte frecvente a celui de al doilea Vlad în studiouri), fapt ce justifică cumva și ipotezele că Publika TV ar fi fost în acea perioadă afiliată PLDM-ului. Aici țin chiar să mai suplimentez cu o poziție lista mea de întrebări adresate acestui Vlad: de ce atunci Publika TV nu era deranjantă pentru Dvs. și respectiv nu vă veneau în cap inițiative legate de eliminarea investițiilor prin scheme off-shore de pe piața media? De ce anume acum, când postul nu Vă mai menajează, vă mănâncă pumnii atunci când jurnaliștii deschid gura?
Normal și firesc că nu aștept răspuns nici la aceste întrebări, dacă tot nu l-am primit la celelalte… Tot așa cum e puțin probabil ca premierul să ne explice ce e cu acest sentiment clar de… déjà vu, care ne amintește de atacurile PPCD din 2006 la o altă investiție prin off-shore de pe piața media din Chișinău, PRO TV. Dacă tot e toamnă, poate premierul se apucă să creeze o comisie care să investigheze… de ce cad frunzele lângă studiourile Publika?!
Dincolo de criticile legate de netransparența în chestiunea ce ţine de proprietarii postului, pumnul în gură aplicat de Filat “câinilor turbați” de la Publika TV nu-i face față și nu poate fi justificat nicicum! Poate echipa de PR din PMAN 1 crede că manevra poate fi voalată prin „lupte cu balaurii”, cam tot așa cum a fost și în povestea fără happy end din vara anului trecut? Foarte curând va deveni clar că această nouă inițiativă de a face ordine pe piața financiară nu e decât un „fâs” și pentru a “n”-a oară moldovenii vor înțelege că… „regele e gol”! Atunci, când va ieși la iveală adevărata țintă a loviturii premierului, cineva s-ar putea să aibă probleme de compatibilitate a imaginii desenate pe oglindă, de „pro-european”, „liberal”, „democrat” și mai și „popular” cu imaginea din fața oglinzii, de oligarh îngâmfat care a confiscat puterea executivă dintr-un stat și se află în luptă deschisă cu… „câinii turbați” care „latră” la el. Muruianu a pierdut lupta cu „câinii”. S-ar putea s-o pățiți și voi la fel… Dixi!