20 de ani de ierni aspre, recolte slabe, foamete, subţierea drastică a stratului de ozon şi înmulţirea dramatică a cazurilor de cancer – acestea ar fi consecinţele unui război nuclear, chiar şi a unuia localizat şi de amploare relativ mică, arată un studiu recent, care a folosit simulările computerizate pentru a estima efectele unui astfel de eveniment, scrie descopera.ro.

Concluziile sunt expuse într-o lucrare publicată recent, „Multidecadal global cooling and unprecedented ozone loss following a regional nuclear conflict”. 

Autorii au pornit de la scenariul ipotetic al unui conflict militar între India şi Pakistan – ţări care dispun, ambele, de arme nucleare -  în care acestea ar detona, fiecare, câte 50 de bombe de 15 kilotone (aproximativ de puterea celor aruncate în 1945 la Hiroshima şi Nagasaki). Cu ajutorul modelării pe computer, au estimat consecinţele ambientale ale unui astfel de conflict.

Rezultatul imediat ar fi eliberarea în atmosferă a 5 megatone de carbon pur, sub formă de particule foarte fine – similar funinginii – care ar bloca în bună măsură radiaţia solară, împiedicînd-o să ajungă la Pământ. 

Urmarea ar fi o perioadă în care temperaturile globale ar scădea, cu 1 grad Celsius în medie, în primul an, ajungând apoi să fie cu 1,5 grade mai mici în următorii 5 ani.

Nu pare o scădere mare; totuşi, ea s-ar traduce prin ierni aspre şi prelungite, care ar duce la scăderea drastică a recoltelor. 

Abia după 20 de ani, temperaturile ar creşte din nou până aproape de valoarea medie globală actuală. 

Un alt efect dramatic ar fi scăderea cu 20-50% a cantităţii de ozon din staturile superioare ale atmosferei terestre – cea mai drastică reducere a stratului de ozon din toată istoria omenirii. Stratul de ozon ne protejează împotriva radiaţiilor ultraviolete emise de Soare; reducerea lui ar însemna creşterea cantităţii de ultraviolete care ajunge la suprafaţa Pământului – cu până la 80% în unele puncte, conform modelului computerizat – ceea ce ar mări şansele apariţiei cazurilor de cancer al pielii în segmente largi ale populaţiei.

Cantitatea de precipitaţii ar scădea, ceea ce, împreună cu răcirea globală, ar duce la creşterea presiunii asupra resurselor de hrană şi ar putea declanşa o foamete la nivel mondial.

În lume există azi peste 17.000 de arme nucleare, spun autorii lucrării; ei speră ca aceste predicţii să încurajeze discuţiile asupra dezarmării nucleare, având în vedere impactul devastator, la nivelul întregii plante, pe care l-ar avea un conflict cu armament atomic, chiar şi unul de dimensiuni relativ modeste.