Adunarea generală a Interpol reunită la Istanbul urmează să îşi aleagă joi un nou preşedinte, o funcţie în principal protocolară pe care o va deţine în următorii patru ani unul din cei numai doi candidaţi, între care unul este un general acuzat de tortură, relatează miercuri AFP, potrivit Agerpres. 

Candidatura generalului Nasser Ahmed Nasser Al-Raisi, responsabil al forţelor de securitate ale Emiratelor Arabe Unite, care concurează cu Sarka Havrankova, în prezent vicepreşedintă a Interpol pentru Europa, a fost pusă sub semnul întrebării încă din octombrie 2020 de un grup de 19 ONG-uri, între care Human Rights Watch, care au notat că acesta este „membru al unui aparat de securitate ce vizează sistematic opoziţia paşnică”.

Împotriva lui au fost depuse în ultimele luni mai multe plângeri pentru "tortură", în Franţa, unde îşi are sediul organizaţia, precum şi în Turcia, ţara gazdă a Adunării sale generale.

„Suntem profund convinşi că alegerea generalului Al-Raisi ar aduce atingere misiunii şi reputaţiei Interpol şi ar afecta serios capacitatea organizaţiei de a-şi îndeplini cu eficienţă misiunea”, au scris într-o scrisoare datată 11 noiembrie şi adresată preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, trei deputaţi europeni, între care Marie Arena, preşedinta subcomisiei pentru drepturile omului din Parlamentul European. 

Statutul Interpol îi acordă preşedintelui acestei organizaţii un rol preponderent onorific, de gestionarea afacerile curente fiind responsabil secretarul general, în prezent germanul Jurgen Stock, ales în 2019 pentru un nou mandat de cinci ani.

Acesta a declarat marţi presei că este „evident la curent” cu acuzaţiile împotriva generalului Al-Raisi, dar a subliniat că „le revine statelor membre să voteze”.

Mathieu Deflem, profesor de sociologie la Universitatea Carolinei de Sud din SUA şi autorul unor studii consacrate Interpol, a explicat pentru France Presse că preşedinţia acestei organizaţii este "un post foarte simbolic, şi de aceea reputaţia îndoielnică a lui Al-Raisi, fie ea justificată sau nu, este un factor important".

În plus, potrivit lui Edward Lemon, profesor la A&M University din Texas specializat pe regimuri totalitare, alegerea lui Raisi ar „trimite un semnal altor regimuri autoritare”, mai ales că folosirea Interpol pentru a urmări opozanţi în străinătate „nu este o problemă”.

Un raport britanic publicat în martie a conchis că EAU au "deturnat" sistemul de notificări roşii al Interpol, referitoare la persoane căutate pe plan internaţional, pentru a face presiune asupra opozanţilor, notează AFP.

Dacă va fi ales joi, generalul Al-Raisi va fi „susceptibil să colaboreze cu guverne cu vederi similare (cu ale sale) pentru a contracara reforme ce încurajează o mai mare transparenţă a Interpol”, a menţionat Lemon.

Acesta a amintit şi că în 2017 EAU au donat Interpol 50 de milioane de euro, sumă aproape echivalentă cu contribuţiile statutare ale celor 195 de state membre, care au fost de 60 de milioane de euro în 2020.

Mai mult, EAU, care în 2018 au găzduit Adunarea generală a Interpol şi doreau să o găzduiască şi în 2020, au „donat sau împrumutat 10 milioane de euro în 2019, circa 7% din bugetul anual al Interpol”. Or, „astfel de finanţări reduc capacitatea altor state membre de a influenţa organizaţia”, a mai spus Edward Lemon.

Funcţia de preşedinte al Interpol este exercitată din 2018 de sud-coreeanul Kim Jong-yang, care a fost ales după arestarea, la sfârşitul lui 2018, în ţara lui a precedesorului său, chinezul Meng Hongwei.