Comisarul European pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a vorbit în cadrul unui interviu, realizat de Publika TV, despre efectele semnării Acordului de Asociere pe plan agricol. Vedeţi mai jos ce declaraţii a făcut acesta.

- Vorbim despre Acordul de Asociere Republica Moldova - UE, în special despre prevederile referitoare la comerţul liber, care provoacă îngrijorări printre producătorii agricoli moldoveni. Sunt întemeiate aceste îngrijorări şi cum le putem explica beneficiile acestui acord?

- Nu cred că sunt întemeiate aceste îngrijorări din mai multe motive. Comisia Europeană a negociat acest acord ca un instrument de sprijin pentru apropierea Republicii Moldova de UE şi pe latura economică. În sensul că UE va deschide complet piaţa pentru toate produsele moldoveneşti care vin pe piaţa europeană, în timp ce pentru anumite produse moldoveneşti mai sensibile am acordat perioade de tranziţie care pot să meargă până la zece ani. Pentru anumite sectoare mai sensibile cum ar fi carnea de porc, cea de pasăre, ouă, lapte, produse lactate, anumite fructe şi legume, Republica Moldova nu va trebui să liberalizeze complet piaţa, ci doar să deschidă anumite cote. Asta înseamnă că pe zonele sensibile chiar după implementarea acestui acord, nu înseamnă că va creşte masiv prezenţa europeană de produse. Mai mult decât atât, am prevăzut o clauză, cred că e singura ţară parteneră din Est cu care am prevăzut aşa ceva, că după trei ani de zile după începerea implementării acordului, se dă posbilitatea ambelor părţi să rediscute anumite aspecte în funcţie de cum evoluează comerţul.

- Cum ar putea producătorii moldoveni să se dezvolte în condiţiile noului Acord şi care fi susţinerea financiară din partea UE, în special pentru producătorii mici?

- Pentru industria alimentară care există deja şi produce pentru comercializare inclusiv în afara Uniunii Europene, lucrul care trebuie făcut cel mai urgent, este să se pună la punct cadrul instituţional pentru a se putea aplica normele sanitare din Uniunea Europeană. Aici precizeze că UE impune aceleaşi norme sanitare produselor din import ca şi produselor europene, deci nu suntem mai exigenţi cu produsele care vin din import faţă de cele europene şi avem nişte norme şi standarde foarte clare şi transparente. Pentru micii producători şi în general pentru dezvoltarea sectorului agricol vom încerca să lucrăm şi cu Banca Europeană de Investiţii care deja acordă credite în Moldova şi nu numai marilor producători, dar şi celor mici pentru a putea investi. De asta am propus programul acesta specific pentru agricultură şi dezvoltare rurală pentru ţările Parteneriatului Estic, programul ENPARD.

- Vorbeaţi de produse cheie, cum sunt vinurile moldoveneşti. Recent, Rusia a impus restricţii la importul de vinuri pe piaţa. Comisia Europeană a reacţionat prompt şi ne-a promis că va deschide anticipat piaţa europeană. Când se va întâmpla acest lucru şi când vor fi anulate aceste cote?

- Comisia Europeană a adoptat deja această propunere. Ea este discutată de parlamentul European şi de Consiliul de Miniştri ai agriculturii şi am speranţa că în câteva luni, până la începutul anului viitor cel târziu, această decizie va fi definitivă. Până atunci, oricum, acele cote pe care le are Moldova pentru import de vinuri în UE acoperă chiar şi o creştere care ar putea apărea în lunile următoare. Faptul că încă nu e liberalizată piaţa UE, nu înseamnă că vinurile moldoveneşti stau la frontieră şi nu pot intra din cauta cotelor. Din perspectiva UE vinurile nu au probleme de genul calităţii şi a siguranţei alimentare. Atâta timp cât ele sunt preferate de consumatorii europeni, nu am vrut să existe bariere administrative sau comerciale. Singura barieră e convingerea consumatorului european.

- Tocmai calitatea vinurilor moldoveneşti a fost motivul invocat de specialiştii ruşi. Controlul european sanitar este mai permisiv sau există o altă explicaţie pentru acţiunile autorităţilor ruse?

- Ştiu că standardele UE sunt printre cele mai ridicate din lume şi de altfel o dovedeşte prezenţa vinurile europene pe pieţe mari, cunoscute din lume. Noi aplicăm aceleaşi standarde pentru vinurile care vin din afară şi pentru cele europene.

- Nu suntem singura ţară care se confruntă cu probleme în relaţiile economice cu Federaţia Rusă. Au mai fost state din Parteneriatul Estic, dar unele ţări europene. Ne putem aştepta la acţiuni de răspuns din partea UE la atitudinea Rusiei?

- Noi abordăm foarte pragmatic şi tehnic aceste aspecte, nu la nivel politic. În primul rând trebuie să vedem care sunt motivele pentru care au fost aplicate restricţiile respective, dacă sunt justificate. Si dacă sunt justificate vom cere noi statelor membre respective să-şi rezolve problemele. Dacă nu sunt justificate, sigur vor fi discuţii la nivel tehnic cu autorităţile ruse. Pot să apară şi probleme, dar important este să le discutăm şi rezolvăm cu pragmatism în interesul ambelor părţi.

- Pe final, dacă aveţi un mesaj pentru producătorii agricoli moldoveni.

- În primul rând trebuie să ia această oportunitate de a intra pe o piaţă care apreciază produsele de calitate. Ştiu că Republica Moldova are potenţial de dezvoltare, are nevoie şi acest lucru nu este specific pentru Moldova. Sunt şi ţări din UE, chiar ţări vecine Republicii Moldova, care au aceleaşi probleme de rezolvat, de organizare a producătorilor, de organizare şi pregătire pentru comercializare. E nevoie şi de sprijin din partea instituţiilor statului, iar cei care pot produce hrană şi alimente de calitate cred că vor avea perspective pe termen mediu, pe termen lung. Pe termen scurt sunt deja oportunităţi pe care vrem să le dezvoltăm şi mai mult în perioada imediat următoare. Important să facă alegerea pe care o consideră cea mai bună, nu din constrângeri ci din convingeri. Oricum din punctul de vedere al UE va exista un sprijin clar, transparent şi sincer.