Relaţiile bilaterale dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană au atins cel mai înalt nivel înregistrat vreodată. O spune Comisarul European pentru Cooperare Internațională, Ajutor Umanitar și Gestionarea Crizelor, Kristalina Georgieva. Mai mult, Uniunea Europeană va oferi Moldovei 3,15 milioane de euro, pentru depăşirea consecinţelor secetei din acest an. Vedeţi mai jos un interviu cu Kristalina Georgieva despre relaţiile Moldova - UE

Care este ajutorul concret, oferit Republicii Moldova pentru a elimina consecinţee secetei din acest an?

Kristalina Georgieva: Am decis să oferim suplimentar 50 milioane de lei , ceea ce ar însemna 3 milioane 150 mii de euro, pentru cei mai afectaţi fermieri şi pentru cele mai afectate raioane. Aceşti bani vor ajunge în Bugetul Naţional sub formă de ajutor pentru procurarea hrănii pentru animale, precum şi pentru a compensa pierderile suportate de fermieri şi veniturile ratate, în aşa mod, încât ei să poată depăşi criza din acest an, dar şi pentru a avea resurse pentru anul viitor, să nu fie atât de afectaţi. Pe lângă această asistenţă concretă, despre care v-am vorbit, Uniunea Europeană sprijină, în mod tradiţional, şi acordă asistenţă pentru dezvoltarea rurală. Doar în ultimii trei ani, Uniunea Europeană a acordat Republicii Moldova 66 de milioane de euro pentru dezvoltare rurală şi, conform principiului „mai mult pentru mai mult”, adică, mai multă asistenţă financiară pentru mai multe reforme, Republica Moldova urmează să mai obţină 28 de milioane de euro, iar jumătate din această sumă va fi orientată pentru dezvoltarea rurală, astfel încât Moldova să poată face faţă consecinţelor secetei sau inundaţiilor. De asemenea, Uniunea Europeană monitorizează îndeaproape situaţia din Republica Moldova, în special, zonele care au fost cel mai tare afectate. Un expert din cadrul serviciului pe care îl reprezint va sosi în Moldova, pentru a face o evaluare. Dacă se va constata că este nevoie şi de ajutor umanitar, Uniunea Europeană va răspunde şi acestor nevoi.

Guvernul Republicii Moldova a solicitat asistenţă de peste hotare, de la partenerii de dezvoltare, de 1,5 miliarde de lei. Uniunea Europeană, când a decis să aloce aceste 3,15 milioane de euro sau 50 de milioane de lei, de ce criterii a ţinut cont? Este vorba despre posibilităţile financiare ale Uniunii Europene sau de alte criterii?

Kristalina Georgieva: Decizia de a acorda această sumă de bani Republicii Moldova a fost precedată de o evaluare a situaţiuei. Au fost alese cele mai afectate zone, s-a făcut o evaluare a necesităţilor stringente şi s-a decis să fie ajutataţi fermierii care au suferit cel mai mult. Am vrut să răspundem imediat necesităţilor lor. S-a ţinut cont şi de fondurile disponibile ale Uniunii Europene, care ar putea fi canalizate, în scurt timp, acestor solicitări. Pentru că este important ca ajutorul pentru cei mai grav afectaţi fermieri să vină rapid. Putem spune cu încredere în acest moment că această asistenţă va fi disponibilă, practic, imediat. În plus, conform activităţii de programare a acţinilor de acordare a asistenţei financiare, noi cooperăm cu autorităţile Republicii Moldova, în vederea acordării asistenţei suplimentare, conform aceluiaşi principiu - „mai mult pentru mai mult.

În cât timp ar putea să ajungă aceste fonduri, de 3,15 milioane de euro în Republica Moldova?

Kristalina Georgieva: Aceşti bani vor putea fi disbursaţi în decurs de o lună, deci, luna aceasta. Cu siguranţă, până la sfârşitul acesti an, banii deja vor ajunge la fermieri. Ideea principală este ca acest sprijin să atenueze din efectele acestei calamităţi, încât agricultorii să poată face faţă situaţiei până la noua recoltă. Aceşti bani vor fi alocaţi Bugetului Naţional, iar autorităţile, utilizând mecanismul naţional de distribuire vor aloca sumele necesare acelor raioane care au fost cel mai tare afectate de secetă.

În acest an, DVS, din experienţa pe care o aveţi, există o ţară mai afectată de secetă decât Republica Moldova sau cum aţi putea clasifica această secetă din Republica Moldova, pe ce loc ne clasificăm după această calamitate?

Kristalina Georgieva: Corect aţi menţionat. Seceta din acest an a afectat nu doar Republica Moldova. Aici, raioanele de Sud au suferit cel mai mutl de pe urma secetei. Din nefericire, mai multe ţări au fost afectate de secetă anul acesta. Au fost afectate grav unele state din SUA. De asemenea, au fost afectate ţări de pe continentul african, regiunea Sahel. Dacă mă întrebaţi despre o clasificare, vă spun că această zonă din Africa, zona Sahel, pentru că această zonă a fost afectată şi în 2010 de o secetă cumplită. Acum iarăşi a fost lovită de secetă. În plus, este o zonă foarte săracă şi foarte slăbită. Dacă e să vorbim despre impactul secetei la nivel mondial, despre consecinţe asupra preţurilor la alimente, atunci putem spune că seceta din SUA a avut cel mai mare impact asupra preţurilor. Ca rezultat, ne putem aştepta la creşterea preţurilor în anul viitor la carnea de pui, carnea de porc şi carnea de vită.

Dar pe continentul nostru nu este o ţară care să fie atât de afectată ca Republica Moldova?

Kristalina Georgieva: Pe continentul european, această vară a fost unică. Acele state care se află în partea de Sud a Europei s-au confruntat cu o arşiţă cumplită, cu secetă. În acelaşi timp, statele din nordul Europei s-au confruntat cu indundaţii. Pe de o parte avem ţări în care au fost prea multe precipitaţii, iar pe de altă parte – ţări care au un deficit acut de precipitaţii. Putem să afirmăm că toate statele din Europa de Est, inclusiv ţara mea, Bulgaria. Dar, dacă ne uităm la Republica Moldova, în special la raioanele din Sud, acestea au fost lovite în mod deosebit. Prin urmare, putem spune că sudul Moldovei a fost cel mai grav afectat de seceta din acest an. Trebuie să spun, cu părere de rău că, potrivit unui studiu al unui comitet interguvernamental, care se ocupă de problemele schimbării climatice arată că şi pe viitor ne vom confrunta cu astfel de calamităţi. Mai multe cazuri de secetă, mai multe cazuri de inundaţii şi furtuni. Lecţia pe care trebuie să o învăţăm din această situaţie este că, sigur, trebuie să reacţionăm la aceste calamităţi, dar mai important este să întreprindem măsuri pentru a putea înfrunta mai uşor calamităţile pe viitor. Un leu, un euro, un dolar investit în prevenirea calamităţilor poate economisi până la şapte dolari din banii pe care îi vom cheltui pentru eliminarea consecinţelor calamităţilor.