Ministrul Afacerilor Externe al Letoniei, Edgars Rinkevics, a acordat un interviu pentru Publika TV. Acesta a vorbit despre istoria comună a Letoniei şi a Moldovei, dar şi despre importanţa summitului de la Vilnius.

- Domnule ministru, nu sunteţi pentru prima dată la Chișinău. Cum vi se pare ritmul schimbărilor de la noi?

- Da, într-adevăr, sunt pentru a doua oară în Moldova. Prima dată am fost aici acum şapte ani. Sigur, imediat cum am aterizat, au început întrevederile oficiale şi am avut ocazia să văd foarte puţine în Chişinău, doar ce am reuşit prin geamul de la maşină. Totuşi, am observat clădiri noi, construcţii. Un lucru care mi-a plăcut însă întotdeauna şi îl ştiu încă de data trecută, din 2006, este faptul că acest oraş este verde. Cred că trebuie să păstraţi verdeaţa acestui oraş. Am observat schimbări, clădiri noi, construcţii şi sper că voi avea şi puţin timp ca să fac o plimbare.

- Dacă v-aş întreba ca un simplu cetățean ce înseamnă apropierea de Uniunea Europeană, ce mi-ați răspunde? Mai ales că ştiţi deja experienţa Letoniei pe acest drum. 

- Este o întrebare foarte bună. Răspunsul poate fi lung sau scurt. Când noi parcurgeam acest drum, această cale europeană, în special în 1999, o întrebare importantă era dacă este bine aşa sau există o perspectivă mai bună. Cred că fiecare trebuie să se întrebe dacă îi place cum se dezvoltă ţara în prezent sau dacă există o alternativă. Din acest punct de vedere, chiar recent am citit rezultatele unui sondaj. Era despre cum se simt letonii în UE. 57% din populaţia Letoniei crede că aderarea ţării la UE a adus beneficii din punct de vedere economic, pentru că vin bani europeni în diferite domenii, din punct de vedere al educaţiei, pentru că studenţii noştri învaţă în interiorul UE, dar şi din punct de vedere politic. În medie, în UE procentul de satisfacţie este de 54 la sută. Pentru Moldova aceasta este o decizie pe care trebuie să o ia cetăţenii. Totuşi, cred că prin relaţii comerciale mai aprofundate, prin liberalizarea regimului de vize, prin diferite programe de asistenţă şi dezvoltare de care puteţi beneficia sau deja beneficiaţi, rezultatul final va fi creşterea nivelului de trai, calitatea vieţii. Totuşi, trebuie să recunoaştem că nu este aşa că astăzi decidem, iar mâine totul va fi bine,  toate problemele se vor rezolva şi nivelul de trai va creşte.  Din păcate, desigur, este nevoie de timp. Totuşi, am văzut că uneori Letonia este sceptică în privinţa problemelor europene. Oamenii simpli din Letonia sunt mai fericiţi acum în UE, din motivele pe care le-am enumerat mai înainte.

- Ţara dvs. încurajează şi susţine demersul eurointegrării Republicii Moldova. De ce credeţi că Moldova merită să fie sprijinită?

- În primul rând, cred că noi avem o istorie comună. Foarte mulţi letoni îşi amintesc foarte bine timpurile nu foarte fericite din perioada sovietică. Atunci, noi munceam împreună şi luptam pentru libertatea noastră, prin 1990. În al doilea rând, am observat eforturi sincere ale Guvernului de aici, ale poporului, de a se apropia de Europa. Când vezi că lucrurile se mişcă şi observi că Moldova, ca şi Georgia, iar acum şi Ucraina, vor cu adevărat să se apropie de Uniunea Europeană, credem că trebuie să susţinem prin orice modalitate posibilă aspiraţiile voastre de a fi mai aproape de Europa şi sper că, în cele din urmă, să deveniţi parte a UE. Nu astăzi, nu mâine, probabil nici într-un an sau cinci, dar cred că, în cele din urmă, vă veţi atinge scopul. Printre altele, Letonia a fost în aceeaşi situaţie. În 1999, nimeni nu credea că noi vom adera la UE şi NATO într-o perioadă relativ scurtă de timp. A fost nevoie de eforturi foarte mari, a fost dureros. Au fost turbulenţe politice şi economice, dar  acum, după aproape zece ani de când am aderat la UE şi NATO, majoritatea letonilor crede că s-a meritat. Sper că prin experienţa noastră, prin legăturile noastre istorice, prin prietenia noastră, vom fi în stare să ajutăm poporul din Moldova să fie mai aproape de noi, desigur, dacă oamenii vor decide că vor asta.

- Opțiunea politică a Moldovei are diferite costuri. Cel mai neplăcut ţine de relaţiile comerciale cu Federația Rusă. Cum credeţi că trebuie gestionat acest tip de situație?

- În primul rând, eu chiar nu cred că noi, în Europa, sau Rusia ar trebuie să privească Parteneriatul Estic ca pe un grup de ţări care văd Uniunea Europeană ca o problemă de costuri. Aş vrea ca oamenii să vadă politicile cu beneficii reciproce, nu ca pe un joc cu suma zero, din punct de vedere politic. Aş mai spune că toate părţile, Rusia, UE, Moldova sau Ucraina sau alte ţări din cadrul Parteneriatului Estic vor avea beneficii. Este ceva ce le spunem partenerilor noştri ruşi. În primul rând, nu ni se pare acceptabilă nicio formă de presiune asupra acelor ţări care au decis să aibă relaţii mai apropiate cu UE. În al doilea rând, credem că şi Rusia va avea de câştigat dacă Moldova va semna Acordul de Asociere, Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv, precum şi trecerea la următoarele etape pentru liberalizarea regimului de vize. Din experienţa noastră, trebuie să spun că au existat neînţelegeri în relaţiile noastre cu Rusia. Totuşi, acum, când Letonia este membră a UE şi NATO, relaţiile noastre bilaterale, în special cele economice după ce Rusia a aderat la OMC, s-au îmbunătăţit. Comerţul nostru bilateral a crescut cu 25% anul trecut. Încă mai avem diferenţe politice pe care le discutăm, dar atmosfera este total diferită. Sincer, cred că dacă Moldova va semna toate aceste acorduri, dacă lucrurile se vor mişca, atunci şi dinamica dintre Moldova şi Rusia se va schimba. În acelaşi timp, văzând anumite presiuni faţă de Republica Moldova, cred că deja aţi obţinut anumite beneficii. Celebrul vin moldovenesc a fost acceptat şi salutat în Uniunea Europeană. Comisia Europeană a aprobat decizia de a liberaliza piaţa vinurilor. Sper că vor fi rezolvate unele probleme ce ţin de energie. Din acest punct de vedere, orice încercare de a efectua presiuni asupra oricărui stat din Parteneriatul Estic este contraproductivă. Sper că dialogul UE-Rusia va decurge în aşa fel, încât să putem să ne convingem partenerii ruşi că Parteneriatul Estic nu are învingători şi învinşi, ci doar câştigători din toate părţile: UE, Rusia şi ţările Parteneriatul Estic, ca şi Moldova. Cred că este ceva ce am mai discutat cu prietenii noştri din Rusia, când a fost vorba despre dialogul bilateral şi sper că vom continua să o facem şi atunci când Letonia va prelua preşedinţia UE în 2015. I-aş sfătui pe toţi să vadă această situaţie ca pe o oportunitate, nu ca pe o problemă.

- Sunt voci care afirmă că opţiunea pro-europeană este incorectă şi că o alegere mai bună ar fi întoarcerea spre Est. Aţi avut şi în Letonia asemenea opinii? Ce argumente aţi folosit?

- Aș fi foarte bucuros dacă aș vedea mai multe argumente. Ce se ascunde în spate? Am mai menționat în discuția noastră, că am avut și noi declarații potrivit cărora Letonia, fiind un stat independent, nu ar fi trebuit să aderea la UE. Trebuie să menționez că noi nu am avut niciodată opțiunea de a merge spre Est. Și sunt multe motive în acest sens. Și nici nu cred că vom lua în calcul o asemenea posibilitate. Experiența noastră arată că am avut doar de câștigat de pe urma aderării la UE. Cred că ar trebui să punem și întrebare ce pot oferi Uniunea Vamală, Uniunea EuroAsiatică și ce poate oferi Uniunea Europeană? Și nu doar din punct de vedere al comerțului. Uniunea Europeană oferă multe oportunități pentru studenții din Moldova, care atunci când se întorc în ţară, aplică cunoștințele obținute. Este o oportunitate pentru educație, pentru modernizarea țării. Nu am auzit să existe foarte multe programe de studii în Est. Nu am auzit să existe oportunități similare pentru programele de cooperare economică, dar decizia vă aparține. Ar putea exista anumite frustrări că lucrurile nu se întîmplă foarte repede. Și în Letonia s-a întâmplat la fel. Singurul lucru care m-a mirat în cadrul acestor dezbateri, care au loc nu doar în Moldova, este că mulți au spus că este greșit ceea ce facem, că ar trebuie de făcut altfel, dar nu am văzut o listă de beneficii sau argumente.

- În context, cât de important este pentru Moldova summitul de la Vilnius, în perspectiva dorinţei de a ajunge cândva stat membru al Uniunii Europene?

- Este cert că la Summitul de la Vilnius nu se va decide cine va deveni stat candidat pentru a adera la UE. Uniunea Europeană nu este pregătită la această etapă, mai ales dacă luăm în calcul faptul că încă sunt discuții cu unele state din Balcanii de Vest. Oricum, Summitul de la Vilnius este important din două motive. Este cert că prin intermediul etapelor practice, Acordul de Asociere și Acordul de liber schimb, Moldova și Georgia devin mai aproape de Uniunea Europeană. Summitul de la Vilnius va face o diferențiere între statele care într-adevăr  vor să fie mai aproape de Uniunea Europeană, care au scopul final să devină membre UE și statele care nu au asemenea obiective. La Summitul de la Riga trebuie să trecem la o nouă etapă calitativă la care să vedem cum vom dezvolta relațiile cu Moldova care vrea să devină membră a UE, care sunt etapele practice pentru a apropia Moldova și mai mult. Dar foarte mult contează ce se va întâmpla aici ţara voastră, dar și de dezbaterile din interiorul Uniunii Europene. Pot să vă asigur că Letonia își dorește foarte mult asociere dintre UE și Republica Moldova. Trebuie să convingem partenerii europeni, dar și Moldova să facă multe reforme.

- După Summitul de la Vilnius vine reuniunea de la Riga.  La ce să ne aşteptăm?

- Scopul vizitei mele nu este doar de a semna diferite documente de suport sau pentru a discuta probleme bilaterale, dar și o discuție despre ce trebuie de făcut până la Summitul de la Riga. Să așteptăm însă și finalizarea reuniunii de la Vilnius și vom prelua ștafeta de acolo. Noi ne dorim foarte mult diferențierea statelor din Parteneriatul Estic. Nu poți pune în același coș țările care întreprind multe acțiuni și statele care, probabil, nu-și doresc să se apropie de Uniunea Europeană. Trebuie de menționat că abia ne pregătim de Summitul de la Riga. Foarte mult depinde cum se va termina reuniunea de la Riga și chiar ne dorim ca acest eveniment să fie o altă etapă de încurajare pentru țările care vor să devină membre UE.