2018 va fi un an al reformelor în învățământ. Cel puţin trei şcoli primare vor fi redeschise, iar programul şcolar al liceenilor, care în prezent au 13 discipline obligatorii, va fi simplificat. Și în plan cultural ne așteaptă multe suprize.

Monica Babuc spune că următoarea ediție a Festivalului Internaţional "Mărțișor" va fi cu totul specială. Despre toate aceste schimbări ne-a vorbit într-un interviu ministrul Educației, Culturii și Cercetării.

- Ministerul Educației preconizează să simplifice programa școlară prin reducerea numărului de ore obligatorii. Vreau să ne spuneți de ce este importantă și necesară această reformă. 

- Într-adevăr, vorbim aici mai degrabă despre modernizarea, dezvoltarea planului de studii, pentru că, vreau din start să spun că, uneori, intenția noastră de a reforma și moderniza curriculumul se tratează simplist prin cuvântul "simplificare". E adevărat că vrem să aerisim, dacă vreți, programul şcolar pentru a corespunde celor mai importante obiective puse în fața ei: dezvoltarea competențelor elevilor și adaptarea lor la realitățile vieții. Prin urmare, ceea ce ne propunem în vederea modernizării, dezvoltării și, dacă vreți, simplificării curriculumului național ține de faptul că o bună majoritate dintre elevi, profesori și părinți susțin că numărul de ore care este prezent în programul național de studii, fie că este vorba de cel liceal în care avem 29 - 30 de ore sau dacă vorbim despre învățământul general - secundar, cu 26 de ore, este mult prea mare pentru ca un elev să își poată dezvolta abilitățile lui, pe care vrea ulterior să le transforme în activități profesionale. Ceea ce ne propunem este ca, începând din liceu, să-i oferim mai multe șanse unui tânăr, unui elev, pentru a-și dezvolta un parcurs personalizat în viaţă. Asta înseamnă ca acei elevi care au predilecții către anumite obiecte trebuie să dedice mai mult timp acestor domenii. Prin urmare, vrem să reducem cu două sau trei ore obligatorii, astfel încât să oferim aceste ore în calitate de opțiuni de studiu pentru acei elevi care și le vor alege personalizat. În afară de asta, vreau să spun că noi avem modele de acest fel are au fost exersate în sistemul de educație din Moldova. Unul dintre cele mai grăitoare este Liceul Teoretic al Academiei de Științe, în care orele care au fost extrase din numărul general de discipline au fost folosite în calitate de extensii, dacă vreți, pentru materiile pe care elevii și le alegeau singuri.

- Unul dintre reproșurile adresate cu referință la actualul sistem de învățământ este că școala nu formează personalități, nu pregătește copiii pentru viață, ci toate eforturile sunt îndreptate spre cât mai multe materii. Sunteți de acord cu aceste reproșuri?

- Da, există mult adevăr în această afirmație și tocmai de aceea suntem într-o continuă activitate și reflecție asupra modului în care trebuie să modernizăm și să dezvoltăm curriculumul. Această reformă, pe care am lansat-o în octombrie prin intermediul președintelui Partidului Democrat, domnul Vlad Plahotniuc, și prin intermediul activităților ministerului care consună cu această inițiativă, a fost de a crea un nou concept al dezvoltării programului şcolar, pentru că noi avem peste 30 de grupuri de experți, în număr de peste 500, care au fost întruniți de aceste grupuri sub auspiciul ministerului, care au lucrat asupra evaluării curriculumului național. Programul care funcționează acum a fost introdus în anul 2010. Prin urmare, funcționează de șapte ani și, fără îndoială, chiar și vorbind cronologic, se impun anumite schimbări. Experții au evaluat însă efectele utilizării acestui program şcolar, modul în care au fost însușite competențele de către elevi, ș. a. Ne-am propus să avem mai multe întâlniri cu profesorii, pedagogii, elevii, părinții lor, în vederea discuțiilor și sugestiilor pe care am vrut să le avem de la ei, în vederea dezvoltării acestui curriculum. Am făcut cel puțin șase întâlniri mari în zonele de nord, centru și sud ale ţării, cu cadre didactice universitare, cu elevi și părinţi. Vreau să vă spun că am cules o informație extrem de prețioasă și sugestii foarte bune. Tocmai în sensul în care ne-ați întrebat, conceptul pe care l-am formulat și care este gata spre a fi dat publicității, acum la sfârșitul anului 2017, conține recomandări pentru cei care în 2018 vor lucra concret la fiecare disciplină, inclusiv la dezvoltarea acestor competențe strict legate de viață, despre care vorbiți dumneavoastră. Conceptul acesta va conține, cu siguranță, și conține deja, recomandări în ceea ce privește dezvoltarea personală a elevului. De exemplu, această dezvoltare personală inclusă în disciplina dirigenție sau numită chiar dezvoltare personală va conține ore de educație în sănătate, de securitate generală, de mod de conlucrare cu familia și cu societatea în ceea ce privește manifestarea intereselor individului și participarea în viața societății. În afară de aceasta, conceptul de dezvoltare a programului şcolar va conține recomandări de includere a activităților de voluntariat în planul de studii, ceea ce înseamnă că noi vrem ca elevii și tinerii să perceapă și să învețe chiar din anii de școală modul de participare în viața societății, înțelegând că fără acest lucru nicio schimbare pe care și-o doresc ei nu se poate întâmpla. Noi vorbim aici, în conceptul de dezvoltare a programului şcolar de o utilizare mai bună a mijloacelor tehnologiilor informaționale și atelecomunicațiilor, care se impun la ora actuală pentru ca o persoană să poată reuși în viață. Toate aceste lucruri, precum și o mult mai profundă abordare a educației civice prin aspectul educației patriotice, prin valorile noastre identitare, culturale și patrimoniale. Toate aceste lucruri se conțin în conceptul de dezvoltare a curriculumului care va însemna, de fapt, un fel de Constituție pentru experții care vor dezvolta mai departe aceste percepte. Am înțeles de la foarte mulți elevi, chiar în discuțiile mele, pentru că am participat în marea majoritate din aceste șase întâlniri mari, că sunt lipsă aceste ore de formare profesională și foarte mulți tineri, chiar la expirarea examenelor de Bacalaureat, încă nu sunt foarte siguri cum și unde ar trebui să-și utilizeze cunoștințele lor și cum să își formeze parcursul lor profesional.

- Cum altfel aliniem școala la ultimele tendințe ale societății?

- În primul rând, printr-o comunicare foarte bună a societății cu școala și a școlii cu societatea. Atunci când vorbim despre o mai mare participare a tinerilor în viața societății, tocmai asupra acestui lucru trebuie să ne oprim la orele de diriginție, la orele de educație civică și la orele practice de voluntariat, dacă vreți. Iată aici vedem noi o simbioză între teorie și practică, care vrea să-i aducă pe tineri de fapt, din anii de școală, în viața întregii societăți. Nu poți fi departe de societate învățând materii timp de 12 ani, chiar dacă ești foarte mic și termini deja om matur, personalitate trecută de 18 ani, și să nu cunoști. Nu poți să zici că elevii nu cunosc, dar să nu participi.

- Pe parcursul anului 2017 s-a discutat foarte mult despre calitatea joasă a alimentației din instituțiile de învățământ, atât în ceea ce privește diversitatea, modul de preparare, dar și calitatea propriu-zisă a produselor. Administrațiile școlilor au dat vina pe bugetul prea mic. Care este de fapt adevărul: nu sunt bani sau există prea multă corupție sau iresponsabilitate?

- Este greu să răspunzi într-un singur cuvânt la această întrebare care este una complexă. Dacă vreți opinia mea, cred că această întrebare trebuie adresată nu doar și nu în primul rând Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Mai degrabă chiar nu vreau să spun că am fugi de responsabilitate. Cred că se impune crearea unui mecanism multipartit, din care vor face parte cu siguranță toți actorii participanți la acest proces complex și foarte important pentru sănătatea copiilor noștri, care este alimentația. Din acest mecanism trebuie să facă parte, de rând cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor, bineînțeles, care este responsabil pentru finanțări, dar și Agenția Națională pentru Securitatea Alimentelor și, în mod obligatoriu, administrația publică locală de nivel unu și doi, care sunt fondatorii și, de fapt, responsabilii gestionării finanțelor și organizatorii nemijlociți ai alimentației copiilor în instituțiile care sunt în subordinea acestora. Acest mecanism, pe care urmează să-l formăm în anul 2018, pentru că am avut deja discuții cu colaboratorii noștri care împărtășesc această viziune, trebuie să stimuleze activitatea unor experți care vor analiza foarte profund situația de aici și vor veni cu recomandări. Sigur că aici se impun mult mai multe modificări decât cele care le-au propus, de exemplu, în acest an, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în vederea mai multor acte normative, hotărâri de Guvern, instrucțiuni și regulamente care prevăd alimentația. Toate aceste lucruri trebuie să fie făcute într-o simbioză cu cei care crează meniurile, de exemplu, colegii noștri de la Ministerul Sănătății, cu cei care verifică calitatea alimentelor, anume cei de la ANSA, cu cei care organizează licitația alimentelor și întregul proces de alimentație, administrația publică locală. Deși eu cred că schimbările în bine sunt evidente și acum. Cel puțin în întrevederile mele, la instituțiile de educație timpurie, în grădinițe, și părinții, și educatorii, și conducătorii instituțiilor mi-au vorbit cu certitudine despre îmbunătățirea calității alimentației copiilor, prin și majorarea costurilor meniurilor per copil pe zi, dar și prin excluderea unor produse nocive copiilor, lucru care s-a făcut în timpul imediat anterior și despre aceea că noi vom continua această activitate nu trebuie să existe niciun fel de îndoială. Sigur că trebuie să ne oprim, și despre asta se discută demult, asupra legii cu privire la achiziții, pentru că foarte multă lume este de acord cu mine că introducerea criteriului cel mai jos preț, pentru ca să fie achiziționate produse, servicii sau alimente, nu poate genera calitate prin sine și crează probleme suplimentare celor care sunt responsabili și vor să le ofere copiilor noștri o alimentație sănătoasă. Acum cât privește finanțarea, sigur că nu putem vorbi despre o finanțare care ne-ar părea suficientă. Deja din anul 2018 se mărește finanțarea alimentației per copil în instituțiile de educație timpurie, în grădinițe, cu 2,4 lei, pentru cei din învățământul primar, secundar și liceal, cu un leu și pentru copiii din casele de copii și instituțiile rezidențiale, la fel. Nu e foarte mult, dar este suficient pentru a da încă un imbold pentru îmbunătățirea calității alimentelor.

- Recent, Guvernul a oprit procesul de închidere a școlilor cu un număr mai mic de elevi. Argumentul a fost o serie de greșeli parcurse pe parcurs. Despre ce greșeli anume este vorba? 

- Să știți că în activitatea noastră nu foarte lungă, dar soldată cu foarte multe întâlniri, discuții și comunicare cu reprezentanții colectivelor pedagogice, elevii și părinții. Ne-am convins că în comunitățile în care școlile au fost închise, unele pe bună dreptate, nu înseamnă că noi punem la îndoială necesitatea acestui proces în anumite localități, dar modul în care s-a produs el nu întotdeauna a fost unul just și nu întotdeauna a dat rezultatele scontate. Deci, în foarte multe localități, părinții sunt oarecum nemulțumiți de modul în care sunt transportați copiii la școli. Sunt îngrijorați de faptul că copiii, având în vedere că sunt dependenţi de transport, nu reușesc să se alimenteze la timp și în modul necesar să participe la orele extrașcolare, la activitățile extracurriculare, tot foarte importante pentru elevi. Din 2010 încoace, timp de zece ani, procesul ăsta a avut o creștere graduală serioasă și au apărut foarte mulți factori care ne arată că procesul nu a fost evaluat în amănunțime. Noi am elaborat patru grupuri de indicatori prin care am vrut să evaluăm următorul lucru: care a fost impactul economic, care au fost economiile, dacă ele au fost de la închiderea școlilor și de la optimizarea școlilor care s-a produs și dacă aceste economii au fost utilizate tot în interesul sistemului educațional. Ne interesează, de asemenea, impactul care l-a avut optimizarea școlilor, așa cum am spus, asupra copiilor, asupra modului lor de a se fi adaptat în noile școli, alimentației, transportului, participării lor la activitățile extracurriculare și, respectiv, impactul care l-a produs optimizarea asupra profesorilor care au suferit din cauza acestui lucru. În sfârșit, al patrulea grup de indicatori vrea să evalueze cum închiderea unor școli a influențat comunitățile locale în care aceste școli au fost închise. Or, chiar din start, începând de la ultimul grup de indicatori, vreau să vă dau eu un răspuns pe care îl percep personal. Sigur că în foarte multe localități în care acest lucru s-a produs, existența propriu-zisă a comunității, a satului, a cătunului, a fost pusă sub semnul întrebării. Acest lucru nu poate să ne bucure, pentru că noi, din circa 1 300 de școli existente în Republica Moldova avem peste patru sute de școli mici. Având în vedere procesele demografice, nașterea unui număr mai mic de copii, dar și procesele migraționale, de ce am ascunde acest lucru, școlile din alte sate, care altădată aveau un număr mult mai mare de copii, devin și ele școli mici. Dacă ne vom axa în continuare pe închiderea tuturor acestor școli, reiese că trebuie să închidem, în general, sau să expunem către dispariție marea majoritate a localităților din Moldova, lucru pe care nu ni-l dorim și care credem că poate fi depășit prin alte abordări. Putem redeschide, de exemplu, școli primare în anumite localități, fiindcă observăm în unele din ele și un proces invers, în care compatrioții noștri plecați peste hotare revin și ar vrea să-și continuă viața în satele lor de baștină, pentru că reușesc să investească într-un business și îşi deschid o afacere sau revin la profesiile lor de altă dată, în care se regăsesc. Și atunci, în cazul în care nu au unde își da copiii, cel puțin la treapta primară la școală sau cu atât mai mult, la grădiniță, nimic nu-i poate ține în această localitate și nimic nu ne poate îndreptăți pe noi, în calitate de autorități publice centrale, responsabile în vederea acordării condițiilor celui procent al compatrioților noștri de revenire la baștină și de restabilire a lor aici, la noi acasă. Prin urmare, am pus un moratoriu pe procesul de optimizare. Vrem să evaluăm tot ce s-a produs până acum și către 1 februarie, mai bine zis, către sfârșitul lui februarie 2018, să avem configurată noua rețea de instituții de educație, pentru că din 1 martie în fiecare an se configurează rețeaua de instituții de educație din ţară pentru anul care vine. Nu putem deschide sau închide școli ad-hoc. Toate procesele acestea trebuie pregătite. Lucru pe care îl facem. Ne bucură că găsim foarte multă informație utilă și credem că ea va fi utilizată așa cum trebuie.

- Să înțelegem că unele școli ar putea fi redeschise?

- Da. Noi suntem siguri că acest lucru se va întâmpla. Repet, ni se pare foarte rațional ca acest lucru să se întâmple, mai ales pentru școlile primare, pentru că cei mai vulnerabili la transportare și la modul de a pleca de lângă casă și de lângă părinți sunt copiii de treapta primară. De aceea, noi preconizăm să redeschidem o școală primară în satul Țepilova, raionul Soroca, şi o școală primară în satul Fârlădeni, raionul Hâncești. De la întâi septembrie preconizăm redeschiderea unei clase primare în satul Bolohan, Orhei, și eu cred că exemple din astea ar putea să mai fie. Fiecare caz aparte este analizat din toate punctele de vedere, începând de la solicitările părinților și ale comunității locale și terminând cu rațiunile financiare și posibilităților care ni le oferă fiecare caz aparte. 

- Să vorbim și despre cultură. Dacă locuitorii din orașe au acces mai mare la evenimentele culturale în virtutea faptului că majoritatea instituțiilor culturale sunt în orașe și cele mai multe evenimente de acest gen se organizează în mediul urban sau în apropierea orașelor, la sate situația este mai complicată. Cum ducem cultura la sate?

- Nici pentru o clipă nu am uitat despre misiunea noastră de a duce cultura la sate, deși la sate cultura există și nu ar trebui să generalizăm unele cazuri. E adevărat că la sate acest lucru este mai dificil, pentru că peste cinci sute de case de cultură din Republica Moldova, din păcate, sunt într-o stare destul de avansată de degradare, pentru că ani de zile nu au fost reparate, nu au fost încălzite. Deși, în multe localități în care primarii vrednici înțeleg rolul culturii în viața comunității, acestea au fost renovate, redotate și în ele se produce o viață culturală intensă. Noi avem o serie întreagă de colective-model, vorbesc aici și de colective folclorice, etno-folclorice, și colective de artă dramatică, și coruri, și fanfare, și extrem de multe alte activități care se întâmplă la sate. Responsabilitatea noastră este de a include comunitățile rurale în circuitul general cultural al țării. Vreau să vă spun că noi am făcut tot posibilul ca acest circuit să se producă. Întotdeauna activitățile legate, de exemplu, de Ziua Internațională a Muzeelor sau de Noaptea Muzeelor, sau de Ziua Patrimoniului European care au diferite generice. Multă lume probabil că o să-mi dea dreptate. Ministerul Culturii merge în extensia activităților culturale. De exemplu, în acest an, ca să dau cel mai proaspăt exemplu, în anul 2017, când maestrul nostru iubit Eugen Doga a aniversat 80 de ani și când am organizat o serie de manifestări foarte frumoase dedicate acestei aniversări, nu ne-am limitat doar la concertul de la Opera Națională sau de concertele de gală pe care le-am organizat chiar și peste hotare, acolo unde există mulți compatrioți de-ai noștri, fie că e vorba de România, Slovacia, Federația Rusă sau din altă ţară, dar am mers către cetățenii noștri cu aceste concerte. Am organizat cel puțin patru concerte mari în localități în care se găsesc cele mai importante elemente de patrimoniu cultural: Biserica Adormirii Maicii Domnului de la Căușeni, în preajma ei a fost găzduit un mare concert Doga, Castel Mimi, care este un monument de patrimoniu, a găzduit un concert extraordinar al maestrului Doga, Hanul lui Manuc Bei și Cetatea Sorocii. Iată patru puncte, de exemplu, în care compatrioții noștri au putut veni la sursă să asculte un concert live, cu orchestră simfonică, cu band-uri dintre cele mai cunoscute, cu cei mai buni interpreți de muzică ușoară și muzică academică, coruri și cu maestrul în persoană. Acest lucru a produs o bucurie enormă. Altă dată, Zilele Patrimoniului au mers, de exemplu, în Avdarma din UTA Găgăuzia, în care artiștii Teatrului de Operă și Balet și-au manifestat măiestria.

- Festivalul "DescOperă", "Mărțișor", "Invită Maria Bieșu" sunt doar câteva care demonstrează că astfel de evenimente sunt un bun prilej de a populariza cultura, dar și de a promova țara prin cultură. Ce surprize pregătiți pentru 2018 în acest sens? 

- Sigur că surprizele nu vor ezita să apară, pentru că de fiecare dată ne propunem lucruri originale, încercăm să nu ne repetăm. Mărțișorul în acest an, așa cum cunoașteți, spre bucuria noastră enormă, a devenit parte din lista reprezentativă UNESCO. Prin urmare, avem doi ani la rând, în care în luna decembrie se întâmplă acest miracol, dacă vreți, pentru că Republica Moldova, începând din 2013, are trei elemente de patrimoniu introduse consecutiv în această listă și este vorba de colindatul în ceată de bărbați, este vorba de covorul nostru basarabean, covorul românesc, dacă vreți, pentru că dosarul a fost pregătit împreună cu colegii, prietenii și frații noștri din România. Iată și o repetare a experienței în acest an. Mărțișorul a devenit parte a Patrimoniului Cultural Universal. Prin urmare, această ediție a Festivalului "Mărțișor" din anul 2018 va fi consacrată acestui eveniment - introducerii mărțișorului în lista reprezentativă UNESCO. Cu siguranță va avea un program inedit, dar nu vreau să dau publicității surprizele, pentru că altfel nu vor mai fi surprize. Festivalul "DescOperă" la care ținem foarte mult și care adună tot mai mult public în fiecare an va fi și în acest an unul absolut deosebit. Învățăm an de an să-l îmbunătățim, să găsim modalități de atragere a publicului din țară, dar și de peste hotare. Vreau să vă atrag atenția că Teatrul Național de Operă și Balet se mișcă vertiginos spre îmbunătățirea şi împrospătarea repertoriului său. Iată, doar în acest an, am fost la premiera operei "Magbet", absolut extraordinară, care, aproporo, a fost nominalizată și în ceea ce a însemnat Gala operelor naționale române la București și soliștii ei, de asemenea.

- Care sunt obiectivele Ministerului Educației, Culturii și Cercetării pentru anul 2018?

- Dacă vorbim de educație, vorbim despre această nevoie a noastră, în primul rând, de a da comunității didactice, dar și elevilor, și părinților, un program şcolar modernizată, aerisită, simplificat. Planul de studii care va ușura adaptarea elevilor la viață și le va oferi competențele necesare fiecăruia dintre noi în realizarea parcursului lor profesional în viață. Ne propunem, de asemenea, ca industriile creative, dacă vorbim de cultură, să se dezvolte în mod tradițional, dar mult mai accelerat. În acest an ne-am propus deschiderea unui hub creativ, primul hub creativ din Moldova, care iată se construiește cu ajutorul partenerilor noștri de dezvoltare. Vreau să mulțumesc, în mod special, partenerilor noștri de la Agenția USAID, care ne-a acordat suport, apropo, și în Festivalul "DescOperă", și în crearea acestui hub creativ, și în Festivalul "Din Inimă", pentru ca aceste industrii creative să ofere și mai multe locuri de muncă și mai multe oportunități pentru oamenii din Moldova, dar și să miște lucrurile în domeniul culturii. Ne propunem, de asemenea, o altă abordare față de munca pedagogului. Vrem ca aceștia să simtă că ne-am sesizat asupra modului că ei ne semnalau o birocratizare excesivă a activității lor și nomenclatorul actelor obligatorii care va fi introdus odată cu începutul anului 2018, trebuie să reducă cu circa 40 la sută numărul de rapoarte sau, să zicem mai simplu, hârtii mai puțin necesare sau obligatorii sau chiar formale în vederea îmbunătățirii calității muncii pedagogilor și a timpului pe care ei îl folosesc. Vrem, de asemenea, să le demonstrăm cadrelor didactice că Guvernul și-a înțeles, într-un fel, scăparea de altădată sau greșeala de altădată de a omite taxele pentru formarea continuă din bugetul de stat. Acest lucru se va produce prin revenirea la tranșele pe care bugetul de stat le va transfera strict pentru formarea continuă a pedagogilor, astfel ca o dată la trei ani, fiecare dintre ei să se poată bucura de îmbunătățirea și împrospătarea cunoștințelor lor pe domeniile pe care le profesează. Lucrăm destul de asiduu, prin experții noștri în grupul de lucru pe lângă prim-ministrul Republicii Moldova în vederea elaborării unor strategii de majorare a salariilor și pentru cadrele didactice, și pentru persoanele angajate în domeniul culturii. Ne propunem ca acest lucru să se întâmple gradual, dar inclusiv și în anul 2018. Vrem, de asemenea, să fim foarte aproape de sectorul de tineret. De aceea, dezvoltăm programele de suport a centrelor de tineret. Am semnat cu reprezentanții a nouă raioane din Moldova, care au identificat locuri și modul de suport financiar al centrelor de tineret din fiecare dintre aceste centre raionale, în care tinerii vor fi consiliați, în care le vor fi create condiții de îmbunătățire a cunoștințelor lor despre viață și despre parcurs profesional. Avem o conlucrare foarte bună și cu partenerii noștri de dezvoltare și la capitolul educație. Vorbesc aici despre partenerii noștri de la Banca Mondială care finanțează reforma din învățământul Republicii Moldova și cu cei din USAID, și cu Agenția Elevețiană pentru Dezvoltare, și cu Ambasada Suediei, bineînțeles cu Ambasada României, care sunt partenerii noștri privilegiați și spirituali, dar și financiar, care ne-au pus umărul la foarte multe lucruri în educație. Vorbesc în primul rând poate de acele autobuze, 96 dintre ele, ultimele care au fost transmise autorităților publice locale pentru transportarea elevilor, dar și acest garant de două milioane 800 de mii de euro pentru restaurarea obiectivelor de patrimoniu de la noi. Prin urmare, nu vom lăsa fără atenție nici sectorul de tineret şi, bineînțeles, sectorul de cercetare, care mai nou este în vizorul nostru. Ne vom ocupa și de programul național de cercetare, dar și de crearea Agenției Naționale de Dezvoltare şi Inovare, pentru că finanțarea proiectelor de cercetare se va produce anume prin intermediul acestei agenții. Noi suntem siguri că toți cei care își doresc să-și realizeze obiectivele lor în cercetare, tinerii în primul rând, cercetătorii cu vocație care știu să își demonstreze aptitudinile, vor putea beneficia de schimbările care se produc în modul de gestionare a cercetării. Aș vrea să spun câteva cuvinte suplimentar. În subordinea ministerului vor fi creată o subdiviziune specială cu zece persoane angajate, care se vor ocupa în mod special de cercetare. Vreau să liniștesc toată comunitatea științifică și să o asigur că începând de la ministru și terminând cu secretarul de stat responsabil de acest domeniu, de cercetare și învățământ superior, experții angajați în acest domeniu se vor preocupa în cea mai strânsă legătură cu colegii noștri de la Academia de Știință în vederea continuării lucrurilor frumoase care s-au produs acolo și îmbunătățirea acestora de o manieră hotărâtoare. Sportul este, de asemenea, o prioritate a noastră. Nu demult am participat la Gala Olimpicilor din domeniul sportului și vreau să spun că sportul va rămâne și în continuare o prioritate pentru Ministerul Educației, Culturii și Cercetării pentru dezvoltarea atât a sportului profesionist, cât și a celui de amatori, pentru dezvoltarea abilităților sportivilor noștri și suportul lor de a participa la competiții naționale, dar mai ales regionale și internaționale și includerea acestei activități foarte necesare omului și cetățeanului, pentru ca modul sănătos de viață să devină unul determinant pentru cetățenii Republicii Moldova." 2018 va fi un an al reformelor în învățământ. Cel puţin trei şcoli primare vor fi redeschise, iar programul şcolar al liceenilor, care în prezent au 13 discipline obligatorii, va fi simplificat. Și în plan cultural ne așteaptă multe suprize. Monica Babuc spune că următoarea ediție a Festivalului Internaţional "Mărțișor" va fi cu totul specială. Despre toate aceste schimbări ne-a vorbit într-un interviu ministrul Educației, Culturii și Cercetării.

- Ministerul Educației preconizează să simplifice programa școlară prin reducerea numărului de ore obligatorii. Vreau să ne spuneți de ce este importantă și necesară această reformă. 

- Într-adevăr, vorbim aici mai degrabă despre modernizarea, dezvoltarea planului de studii, pentru că, vreau din start să spun că, uneori, intenția noastră de a reforma și moderniza curriculumul se tratează simplist prin cuvântul "simplificare". E adevărat că vrem să aerisim, dacă vreți, programul şcolar pentru a corespunde celor mai importante obiective puse în fața ei: dezvoltarea competențelor elevilor și adaptarea lor la realitățile vieții. Prin urmare, ceea ce ne propunem în vederea modernizării, dezvoltării și, dacă vreți, simplificării curriculumului național ține de faptul că o bună majoritate dintre elevi, profesori și părinți susțin că numărul de ore care este prezent în programul național de studii, fie că este vorba de cel liceal în care avem 29 - 30 de ore sau dacă vorbim despre învățământul general - secundar, cu 26 de ore, este mult prea mare pentru ca un elev să își poată dezvolta abilitățile lui, pe care vrea ulterior să le transforme în activități profesionale. Ceea ce ne propunem este ca, începând din liceu, să-i oferim mai multe șanse unui tânăr, unui elev, pentru a-și dezvolta un parcurs personalizat în viaţă. Asta înseamnă ca acei elevi care au predilecții către anumite obiecte trebuie să dedice mai mult timp acestor domenii. Prin urmare, vrem să reducem cu două sau trei ore obligatorii, astfel încât să oferim aceste ore în calitate de opțiuni de studiu pentru acei elevi care și le vor alege personalizat. În afară de asta, vreau să spun că noi avem modele de acest fel are au fost exersate în sistemul de educație din Moldova. Unul dintre cele mai grăitoare este Liceul Teoretic al Academiei de Științe, în care orele care au fost extrase din numărul general de discipline au fost folosite în calitate de extensii, dacă vreți, pentru materiile pe care elevii și le alegeau singuri.

- Unul dintre reproșurile adresate cu referință la actualul sistem de învățământ este că școala nu formează personalități, nu pregătește copiii pentru viață, ci toate eforturile sunt îndreptate spre cât mai multe materii. Sunteți de acord cu aceste reproșuri?

- Da, există mult adevăr în această afirmație și tocmai de aceea suntem într-o continuă activitate și reflecție asupra modului în care trebuie să modernizăm și să dezvoltăm curriculumul. Această reformă, pe care am lansat-o în octombrie prin intermediul președintelui Partidului Democrat, domnul Vlad Plahotniuc, și prin intermediul activităților ministerului care consună cu această inițiativă, a fost de a crea un nou concept al dezvoltării programului şcolar, pentru că noi avem peste 30 de grupuri de experți, în număr de peste 500, care au fost întruniți de aceste grupuri sub auspiciul ministerului, care au lucrat asupra evaluării curriculumului național. Programul care funcționează acum a fost introdus în anul 2010. Prin urmare, funcționează de șapte ani și, fără îndoială, chiar și vorbind cronologic, se impun anumite schimbări. Experții au evaluat însă efectele utilizării acestui program şcolar, modul în care au fost însușite competențele de către elevi, ș. a. Ne-am propus să avem mai multe întâlniri cu profesorii, pedagogii, elevii, părinții lor, în vederea discuțiilor și sugestiilor pe care am vrut să le avem de la ei, în vederea dezvoltării acestui curriculum. Am făcut cel puțin șase întâlniri mari în zonele de nord, centru și sud ale ţării, cu cadre didactice universitare, cu elevi și părinţi. Vreau să vă spun că am cules o informație extrem de prețioasă și sugestii foarte bune. Tocmai în sensul în care ne-ați întrebat, conceptul pe care l-am formulat și care este gata spre a fi dat publicității, acum la sfârșitul anului 2017, conține recomandări pentru cei care în 2018 vor lucra concret la fiecare disciplină, inclusiv la dezvoltarea acestor competențe strict legate de viață, despre care vorbiți dumneavoastră. Conceptul acesta va conține, cu siguranță, și conține deja, recomandări în ceea ce privește dezvoltarea personală a elevului. De exemplu, această dezvoltare personală inclusă în disciplina dirigenție sau numită chiar dezvoltare personală va conține ore de educație în sănătate, de securitate generală, de mod de conlucrare cu familia și cu societatea în ceea ce privește manifestarea intereselor individului și participarea în viața societății. În afară de aceasta, conceptul de dezvoltare a programului şcolar va conține recomandări de includere a activităților de voluntariat în planul de studii, ceea ce înseamnă că noi vrem ca elevii și tinerii să perceapă și să învețe chiar din anii de școală modul de participare în viața societății, înțelegând că fără acest lucru nicio schimbare pe care și-o doresc ei nu se poate întâmpla. Noi vorbim aici, în conceptul de dezvoltare a programului şcolar de o utilizare mai bună a mijloacelor tehnologiilor informaționale și atelecomunicațiilor, care se impun la ora actuală pentru ca o persoană să poată reuși în viață. Toate aceste lucruri, precum și o mult mai profundă abordare a educației civice prin aspectul educației patriotice, prin valorile noastre identitare, culturale și patrimoniale. Toate aceste lucruri se conțin în conceptul de dezvoltare a curriculumului care va însemna, de fapt, un fel de Constituție pentru experții care vor dezvolta mai departe aceste percepte. Am înțeles de la foarte mulți elevi, chiar în discuțiile mele, pentru că am participat în marea majoritate din aceste șase întâlniri mari, că sunt lipsă aceste ore de formare profesională și foarte mulți tineri, chiar la expirarea examenelor de Bacalaureat, încă nu sunt foarte siguri cum și unde ar trebui să-și utilizeze cunoștințele lor și cum să își formeze parcursul lor profesional.

- Cum altfel aliniem școala la ultimele tendințe ale societății?

- În primul rând, printr-o comunicare foarte bună a societății cu școala și a școlii cu societatea. Atunci când vorbim despre o mai mare participare a tinerilor în viața societății, tocmai asupra acestui lucru trebuie să ne oprim la orele de diriginție, la orele de educație civică și la orele practice de voluntariat, dacă vreți. Iată aici vedem noi o simbioză între teorie și practică, care vrea să-i aducă pe tineri de fapt, din anii de școală, în viața întregii societăți. Nu poți fi departe de societate învățând materii timp de 12 ani, chiar dacă ești foarte mic și termini deja om matur, personalitate trecută de 18 ani, și să nu cunoști. Nu poți să zici că elevii nu cunosc, dar să nu participi.

- Pe parcursul anului 2017 s-a discutat foarte mult despre calitatea joasă a alimentației din instituțiile de învățământ, atât în ceea ce privește diversitatea, modul de preparare, dar și calitatea propriu-zisă a produselor. Administrațiile școlilor au dat vina pe bugetul prea mic. Care este de fapt adevărul: nu sunt bani sau există prea multă corupție sau iresponsabilitate?

- Este greu să răspunzi într-un singur cuvânt la această întrebare care este una complexă. Dacă vreți opinia mea, cred că această întrebare trebuie adresată nu doar și nu în primul rând Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Mai degrabă chiar nu vreau să spun că am fugi de responsabilitate. Cred că se impune crearea unui mecanism multipartit, din care vor face parte cu siguranță toți actorii participanți la acest proces complex și foarte important pentru sănătatea copiilor noștri, care este alimentația. Din acest mecanism trebuie să facă parte, de rând cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor, bineînțeles, care este responsabil pentru finanțări, dar și Agenția Națională pentru Securitatea Alimentelor și, în mod obligatoriu, administrația publică locală de nivel unu și doi, care sunt fondatorii și, de fapt, responsabilii gestionării finanțelor și organizatorii nemijlociți ai alimentației copiilor în instituțiile care sunt în subordinea acestora. Acest mecanism, pe care urmează să-l formăm în anul 2018, pentru că am avut deja discuții cu colaboratorii noștri care împărtășesc această viziune, trebuie să stimuleze activitatea unor experți care vor analiza foarte profund situația de aici și vor veni cu recomandări. Sigur că aici se impun mult mai multe modificări decât cele care le-au propus, de exemplu, în acest an, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în vederea mai multor acte normative, hotărâri de Guvern, instrucțiuni și regulamente care prevăd alimentația. Toate aceste lucruri trebuie să fie făcute într-o simbioză cu cei care crează meniurile, de exemplu, colegii noștri de la Ministerul Sănătății, cu cei care verifică calitatea alimentelor, anume cei de la ANSA, cu cei care organizează licitația alimentelor și întregul proces de alimentație, administrația publică locală. Deși eu cred că schimbările în bine sunt evidente și acum. Cel puțin în întrevederile mele, la instituțiile de educație timpurie, în grădinițe, și părinții, și educatorii, și conducătorii instituțiilor mi-au vorbit cu certitudine despre îmbunătățirea calității alimentației copiilor, prin și majorarea costurilor meniurilor per copil pe zi, dar și prin excluderea unor produse nocive copiilor, lucru care s-a făcut în timpul imediat anterior și despre aceea că noi vom continua această activitate nu trebuie să existe niciun fel de îndoială. Sigur că trebuie să ne oprim, și despre asta se discută demult, asupra legii cu privire la achiziții, pentru că foarte multă lume este de acord cu mine că introducerea criteriului cel mai jos preț, pentru ca să fie achiziționate produse, servicii sau alimente, nu poate genera calitate prin sine și crează probleme suplimentare celor care sunt responsabili și vor să le ofere copiilor noștri o alimentație sănătoasă. Acum cât privește finanțarea, sigur că nu putem vorbi despre o finanțare care ne-ar părea suficientă. Deja din anul 2018 se mărește finanțarea alimentației per copil în instituțiile de educație timpurie, în grădinițe, cu 2,4 lei, pentru cei din învățământul primar, secundar și liceal, cu un leu și pentru copiii din casele de copii și instituțiile rezidențiale, la fel. Nu e foarte mult, dar este suficient pentru a da încă un imbold pentru îmbunătățirea calității alimentelor. 

- Recent, Guvernul a oprit procesul de închidere a școlilor cu un număr mai mic de elevi. Argumentul a fost o serie de greșeli parcurse pe parcurs. Despre ce greșeli anume este vorba? 

- Să știți că în activitatea noastră nu foarte lungă, dar soldată cu foarte multe întâlniri, discuții și comunicare cu reprezentanții colectivelor pedagogice, elevii și părinții. Ne-am convins că în comunitățile în care școlile au fost închise, unele pe bună dreptate, nu înseamnă că noi punem la îndoială necesitatea acestui proces în anumite localități, dar modul în care s-a produs el nu întotdeauna a fost unul just și nu întotdeauna a dat rezultatele scontate. Deci, în foarte multe localități, părinții sunt oarecum nemulțumiți de modul în care sunt transportați copiii la școli. Sunt îngrijorați de faptul că copiii, având în vedere că sunt dependenţi de transport, nu reușesc să se alimenteze la timp și în modul necesar să participe la orele extrașcolare, la activitățile extracurriculare, tot foarte importante pentru elevi. Din 2010 încoace, timp de zece ani, procesul ăsta a avut o creștere graduală serioasă și au apărut foarte mulți factori care ne arată că procesul nu a fost evaluat în amănunțime. Noi am elaborat patru grupuri de indicatori prin care am vrut să evaluăm următorul lucru: care a fost impactul economic, care au fost economiile, dacă ele au fost de la închiderea școlilor și de la optimizarea școlilor care s-a produs și dacă aceste economii au fost utilizate tot în interesul sistemului educațional. Ne interesează, de asemenea, impactul care l-a avut optimizarea școlilor, așa cum am spus, asupra copiilor, asupra modului lor de a se fi adaptat în noile școli, alimentației, transportului, participării lor la activitățile extracurriculare și, respectiv, impactul care l-a produs optimizarea asupra profesorilor care au suferit din cauza acestui lucru. În sfârșit, al patrulea grup de indicatori vrea să evalueze cum închiderea unor școli a influențat comunitățile locale în care aceste școli au fost închise. Or, chiar din start, începând de la ultimul grup de indicatori, vreau să vă dau eu un răspuns pe care îl percep personal. Sigur că în foarte multe localități în care acest lucru s-a produs, existența propriu-zisă a comunității, a satului, a cătunului, a fost pusă sub semnul întrebării. Acest lucru nu poate să ne bucure, pentru că noi, din circa 1 300 de școli existente în Republica Moldova avem peste patru sute de școli mici. Având în vedere procesele demografice, nașterea unui număr mai mic de copii, dar și procesele migraționale, de ce am ascunde acest lucru, școlile din alte sate, care altădată aveau un număr mult mai mare de copii, devin și ele școli mici. Dacă ne vom axa în continuare pe închiderea tuturor acestor școli, reiese că trebuie să închidem, în general, sau să expunem către dispariție marea majoritate a localităților din Moldova, lucru pe care nu ni-l dorim și care credem că poate fi depășit prin alte abordări. Putem redeschide, de exemplu, școli primare în anumite localități, fiindcă observăm în unele din ele și un proces invers, în care compatrioții noștri plecați peste hotare revin și ar vrea să-și continuă viața în satele lor de baștină, pentru că reușesc să investească într-un business și îşi deschid o afacere sau revin la profesiile lor de altă dată, în care se regăsesc. Și atunci, în cazul în care nu au unde își da copiii, cel puțin la treapta primară la școală sau cu atât mai mult, la grădiniță, nimic nu-i poate ține în această localitate și nimic nu ne poate îndreptăți pe noi, în calitate de autorități publice centrale, responsabile în vederea acordării condițiilor celui procent al compatrioților noștri de revenire la baștină și de restabilire a lor aici, la noi acasă. Prin urmare, am pus un moratoriu pe procesul de optimizare. Vrem să evaluăm tot ce s-a produs până acum și către 1 februarie, mai bine zis, către sfârșitul lui februarie 2018, să avem configurată noua rețea de instituții de educație, pentru că din 1 martie în fiecare an se configurează rețeaua de instituții de educație din ţară pentru anul care vine. Nu putem deschide sau închide școli ad-hoc. Toate procesele acestea trebuie pregătite. Lucru pe care îl facem. Ne bucură că găsim foarte multă informație utilă și credem că ea va fi utilizată așa cum trebuie.

- Să înțelegem că unele școli ar putea fi redeschise?

- Da. Noi suntem siguri că acest lucru se va întâmpla. Repet, ni se pare foarte rațional ca acest lucru să se întâmple, mai ales pentru școlile primare, pentru că cei mai vulnerabili la transportare și la modul de a pleca de lângă casă și de lângă părinți sunt copiii de treapta primară. De aceea, noi preconizăm să redeschidem o școală primară în satul Țepilova, raionul Soroca, şi o școală primară în satul Fârlădeni, raionul Hâncești. De la întâi septembrie preconizăm redeschiderea unei clase primare în satul Bolohan, Orhei, și eu cred că exemple din astea ar putea să mai fie. Fiecare caz aparte este analizat din toate punctele de vedere, începând de la solicitările părinților și ale comunității locale și terminând cu rațiunile financiare și posibilităților care ni le oferă fiecare caz aparte. 

- Să vorbim și despre cultură. Dacă locuitorii din orașe au acces mai mare la evenimentele culturale în virtutea faptului că majoritatea instituțiilor culturale sunt în orașe și cele mai multe evenimente de acest gen se organizează în mediul urban sau în apropierea orașelor, la sate situația este mai complicată. Cum ducem cultura la sate?

- Nici pentru o clipă nu am uitat despre misiunea noastră de a duce cultura la sate, deși la sate cultura există și nu ar trebui să generalizăm unele cazuri. E adevărat că la sate acest lucru este mai dificil, pentru că peste cinci sute de case de cultură din Republica Moldova, din păcate, sunt într-o stare destul de avansată de degradare, pentru că ani de zile nu au fost reparate, nu au fost încălzite. Deși, în multe localități în care primarii vrednici înțeleg rolul culturii în viața comunității, acestea au fost renovate, redotate și în ele se produce o viață culturală intensă. Noi avem o serie întreagă de colective-model, vorbesc aici și de colective folclorice, etno-folclorice, și colective de artă dramatică, și coruri, și fanfare, și extrem de multe alte activități care se întâmplă la sate. Responsabilitatea noastră este de a include comunitățile rurale în circuitul general cultural al țării. Vreau să vă spun că noi am făcut tot posibilul ca acest circuit să se producă. Întotdeauna activitățile legate, de exemplu, de Ziua Internațională a Muzeelor sau de Noaptea Muzeelor, sau de Ziua Patrimoniului European care au diferite generice. Multă lume probabil că o să-mi dea dreptate. Ministerul Culturii merge în extensia activităților culturale. De exemplu, în acest an, ca să dau cel mai proaspăt exemplu, în anul 2017, când maestrul nostru iubit Eugen Doga a aniversat 80 de ani și când am organizat o serie de manifestări foarte frumoase dedicate acestei aniversări, nu ne-am limitat doar la concertul de la Opera Națională sau de concertele de gală pe care le-am organizat chiar și peste hotare, acolo unde există mulți compatrioți de-ai noștri, fie că e vorba de România, Slovacia, Federația Rusă sau din altă ţară, dar am mers către cetățenii noștri cu aceste concerte. Am organizat cel puțin patru concerte mari în localități în care se găsesc cele mai importante elemente de patrimoniu cultural: Biserica Adormirii Maicii Domnului de la Căușeni, în preajma ei a fost găzduit un mare concert Doga, Castel Mimi, care este un monument de patrimoniu, a găzduit un concert extraordinar al maestrului Doga, Hanul lui Manuc Bei și Cetatea Sorocii. Iată patru puncte, de exemplu, în care compatrioții noștri au putut veni la sursă să asculte un concert live, cu orchestră simfonică, cu band-uri dintre cele mai cunoscute, cu cei mai buni interpreți de muzică ușoară și muzică academică, coruri și cu maestrul în persoană. Acest lucru a produs o bucurie enormă. Altă dată, Zilele Patrimoniului au mers, de exemplu, în Avdarma din UTA Găgăuzia, în care artiștii Teatrului de Operă și Balet și-au manifestat măiestria.

- Festivalul "DescOperă", "Mărțișor", "Invită Maria Bieșu" sunt doar câteva care demonstrează că astfel de evenimente sunt un bun prilej de a populariza cultura, dar și de a promova țara prin cultură. Ce surprize pregătiți pentru 2018 în acest sens?

- Sigur că surprizele nu vor ezita să apară, pentru că de fiecare dată ne propunem lucruri originale, încercăm să nu ne repetăm. Mărțișorul în acest an, așa cum cunoașteți, spre bucuria noastră enormă, a devenit parte din lista reprezentativă UNESCO. Prin urmare, avem doi ani la rând, în care în luna decembrie se întâmplă acest miracol, dacă vreți, pentru că Republica Moldova, începând din 2013, are trei elemente de patrimoniu introduse consecutiv în această listă și este vorba de colindatul în ceată de bărbați, este vorba de covorul nostru basarabean, covorul românesc, dacă vreți, pentru că dosarul a fost pregătit împreună cu colegii, prietenii și frații noștri din România. Iată și o repetare a experienței în acest an. Mărțișorul a devenit parte a Patrimoniului Cultural Universal. Prin urmare, această ediție a Festivalului "Mărțișor" din anul 2018 va fi consacrată acestui eveniment - introducerii mărțișorului în lista reprezentativă UNESCO. Cu siguranță va avea un program inedit, dar nu vreau să dau publicității surprizele, pentru că altfel nu vor mai fi surprize. Festivalul "DescOperă" la care ținem foarte mult și care adună tot mai mult public în fiecare an va fi și în acest an unul absolut deosebit. Învățăm an de an să-l îmbunătățim, să găsim modalități de atragere a publicului din țară, dar și de peste hotare. Vreau să vă atrag atenția că Teatrul Național de Operă și Balet se mișcă vertiginos spre îmbunătățirea şi împrospătarea repertoriului său. Iată, doar în acest an, am fost la premiera operei "Magbet", absolut extraordinară, care, aproporo, a fost nominalizată și în ceea ce a însemnat Gala operelor naționale române la București și soliștii ei, de asemenea. 

- Care sunt obiectivele Ministerului Educației, Culturii și Cercetării pentru anul 2018?

- Dacă vorbim de educație, vorbim despre această nevoie a noastră, în primul rând, de a da comunității didactice, dar și elevilor, și părinților, un program şcolar modernizată, aerisită, simplificat. Planul de studii care va ușura adaptarea elevilor la viață și le va oferi competențele necesare fiecăruia dintre noi în realizarea parcursului lor profesional în viață. Ne propunem, de asemenea, ca industriile creative, dacă vorbim de cultură, să se dezvolte în mod tradițional, dar mult mai accelerat. În acest an ne-am propus deschiderea unui hub creativ, primul hub creativ din Moldova, care iată se construiește cu ajutorul partenerilor noștri de dezvoltare. Vreau să mulțumesc, în mod special, partenerilor noștri de la Agenția USAID, care ne-a acordat suport, apropo, și în Festivalul "DescOperă", și în crearea acestui hub creativ, și în Festivalul "Din Inimă", pentru ca aceste industrii creative să ofere și mai multe locuri de muncă și mai multe oportunități pentru oamenii din Moldova, dar și să miște lucrurile în domeniul culturii. Ne propunem, de asemenea, o altă abordare față de munca pedagogului. Vrem ca aceștia să simtă că ne-am sesizat asupra modului că ei ne semnalau o birocratizare excesivă a activității lor și nomenclatorul actelor obligatorii care va fi introdus odată cu începutul anului 2018, trebuie să reducă cu circa 40 la sută numărul de rapoarte sau, să zicem mai simplu, hârtii mai puțin necesare sau obligatorii sau chiar formale în vederea îmbunătățirii calității muncii pedagogilor și a timpului pe care ei îl folosesc. Vrem, de asemenea, să le demonstrăm cadrelor didactice că Guvernul și-a înțeles, într-un fel, scăparea de altădată sau greșeala de altădată de a omite taxele pentru formarea continuă din bugetul de stat. Acest lucru se va produce prin revenirea la tranșele pe care bugetul de stat le va transfera strict pentru formarea continuă a pedagogilor, astfel ca o dată la trei ani, fiecare dintre ei să se poată bucura de îmbunătățirea și împrospătarea cunoștințelor lor pe domeniile pe care le profesează. Lucrăm destul de asiduu, prin experții noștri în grupul de lucru pe lângă prim-ministrul Republicii Moldova în vederea elaborării unor strategii de majorare a salariilor și pentru cadrele didactice, și pentru persoanele angajate în domeniul culturii. Ne propunem ca acest lucru să se întâmple gradual, dar inclusiv și în anul 2018. Vrem, de asemenea, să fim foarte aproape de sectorul de tineret. De aceea, dezvoltăm programele de suport a centrelor de tineret. Am semnat cu reprezentanții a nouă raioane din Moldova, care au identificat locuri și modul de suport financiar al centrelor de tineret din fiecare dintre aceste centre raionale, în care tinerii vor fi consiliați, în care le vor fi create condiții de îmbunătățire a cunoștințelor lor despre viață și despre parcurs profesional. Avem o conlucrare foarte bună și cu partenerii noștri de dezvoltare și la capitolul educație. Vorbesc aici despre partenerii noștri de la Banca Mondială care finanțează reforma din învățământul Republicii Moldova și cu cei din USAID, și cu Agenția Elevețiană pentru Dezvoltare, și cu Ambasada Suediei, bineînțeles cu Ambasada României, care sunt partenerii noștri privilegiați și spirituali, dar și financiar, care ne-au pus umărul la foarte multe lucruri în educație. Vorbesc în primul rând poate de acele autobuze, 96 dintre ele, ultimele care au fost transmise autorităților publice locale pentru transportarea elevilor, dar și acest garant de două milioane 800 de mii de euro pentru restaurarea obiectivelor de patrimoniu de la noi. Prin urmare, nu vom lăsa fără atenție nici sectorul de tineret şi, bineînțeles, sectorul de cercetare, care mai nou este în vizorul nostru. Ne vom ocupa și de programul național de cercetare, dar și de crearea Agenției Naționale de Dezvoltare şi Inovare, pentru că finanțarea proiectelor de cercetare se va produce anume prin intermediul acestei agenții. Noi suntem siguri că toți cei care își doresc să-și realizeze obiectivele lor în cercetare, tinerii în primul rând, cercetătorii cu vocație care știu să își demonstreze aptitudinile, vor putea beneficia de schimbările care se produc în modul de gestionare a cercetării. Aș vrea să spun câteva cuvinte suplimentar. În subordinea ministerului vor fi creată o subdiviziune specială cu zece persoane angajate, care se vor ocupa în mod special de cercetare. Vreau să liniștesc toată comunitatea științifică și să o asigur că începând de la ministru și terminând cu secretarul de stat responsabil de acest domeniu, de cercetare și învățământ superior, experții angajați în acest domeniu se vor preocupa în cea mai strânsă legătură cu colegii noștri de la Academia de Știință în vederea continuării lucrurilor frumoase care s-au produs acolo și îmbunătățirea acestora de o manieră hotărâtoare. Sportul este, de asemenea, o prioritate a noastră. Nu demult am participat la Gala Olimpicilor din domeniul sportului și vreau să spun că sportul va rămâne și în continuare o prioritate pentru Ministerul Educației, Culturii și Cercetării pentru dezvoltarea atât a sportului profesionist, cât și a celui de amatori, pentru dezvoltarea abilităților sportivilor noștri și suportul lor de a participa la competiții naționale, dar mai ales regionale și internaționale și includerea acestei activități foarte necesare omului și cetățeanului, pentru ca modul sănătos de viață să devină unul determinant pentru cetățenii Republicii Moldova.

- Eu vă mulţumesc foarte mult pentru răspunsurile dumneavoastră.