Anul 2017 a fost unul plin de rezultate în procesul de reglementare transnistreană. Deciziile luate în domeniul social-economic ar putea permite în viitorul apropiat şi abordarea subiectelor politice în procesul de negocieri.

Declaraţiile au fost făcute, la final de mandat, de vicepremierul în exerciţiu pentru reintegrare, Gheorghe Bălan, în exclusivitate pentru Publika TV.

"Domnule Bălan, eu vă mulţumesc că aţi acceptat acest interviu. În 2017, au fost înregistrate mai multe progrese în reglementarea transnistreană. În primul rând, mă refer la cele patru decizii protocolare care au fost semnate în data de 25 noiembrie. Să le luăm pe rând. Una dintre aceste decizii vizează tarifele impuse şcolilor cu predare în limba română în regiunea transnistreană. Datorită acestei decizii, cum vor funcţiona aceste instituţii de acum încolo?"

- Într-adevăr, am reuşit să identificăm o soluţie pe problematica şcolilor. Cele opt şcoli cu predare în grafie latină, în limba română, situate în regiunea transnistreană nu vor mai fi supuse unor abordări discriminatorii de către administraţia de facto din Tiraspol. Plăţile comunale vor fi făcute la acelaşi nivel ca şi la alte instituţii sociale sau educaţionale din regiunea transnistreană. De asemenea, ce ţine de plata chiriilor pentru spaţiile utilizate va fi redusă la un nivel simbolic. Putem să spunem că este o reducere considerabilă. De exemplu, acelaşi liceul "Lucian Blaga" din Tiraspol achita circă 600 de mii de lei pe an pentru chiria pentru spaţiile utilizate. După identificarea acestei soluţii şi semnarea contractului, aceasta ar trebui să fie la un nivel de câteva mii de lei pe lună. Este o schimbare radicală, cardinală. Sperăm că aceasta va aduce la îmbunătăţierea condiţiilor de studii şi la asigurarea dreptului la educare în limba maternă pentru tinerii din regiunea transnistreană. 

Cel de-al doilea protocol vizează accesul restricţionat al fermierilor din raionul Dubăsari la terenurilor lor agricole aflate după traseu Tiraspol-Camenca. Ce proceduri urmează să mai fie reglementate ca aceşti fermieri vor putea lucra terenurile lor agricole?


- Într-adevăr, în 2013 reprezentanţii Tiraspolului au luat decizia să blocheze pentru fermierii din raionul Dubăsari la pământurile pe care ei le deţin în posesie şi situate după traseu. După mai mulţi ani de negocieri, noi am identificat o soluţie să revenim la mecanismul din 2006 care le asigura acestor proprietari accesul la pământurile lor, începând din februarie, să aibă un acces nestingherit, fără impedimente la pământurile lor şi să poată demara lucrările de primăvara în condiţiile normale. 

Un alt subiect vizează restabilirea legăturii telefonice între cele două maluri ale Nistrului. Când vom putea asista la soluţionarea definitivă a acestei probleme? 

- Acest lucru deja a demarat. Au fost deja contacte, întrevederi, consultări între agenţii economici. Sperăm ca în timpul apropiat acest dialog să materializeze prin restabilirea legăturii telefonice staţionare şi inclusiv mobile între cele două maluri, în interesul populaţiei. 


În 2017, s-a vorbit şi despre apostilarea diplomelor eliberate de către Universitate din Tiraspol. Cum s-a ajuns la aceasta înţelegere, mai ales mă refer la modelul neutru acestei diplome pentru că s-a vorbit foarte mult despre acest subiect? 

- Noi conştientizăm că tinerii din regiunea transnistreană studiază în diferite instituţii de învăţământ superior în regiune. La momentul de faţă, noi am găsit soluţia ca să le putem oferi posibilitate ca ei să beneficieze de alte programe de studii din străinătate sau să poată să fiu angajaţi în câmpul muncii. Pentru acest lucru era necesară apostilarea diplomelor de studii din regiune, eliberate de Universitatea din Tiraspol de către Ministerul Justiţiei de la Chişinău. În acest sens, a fost necesară identificare unei soluţii cu diploma neutră şi cu ştampila neutră. În acest sens, urmează ca în timpul apropiat aceste acţiuni să fie finalizate.

S-a vorbit şi despre un eventual accept din partea Tiraspolului privind introducere plăcuţelor de înmatriculare neutre pentru automobilele din stânga Nistrului. Dacă puteţi să ne spuneţi, când va fi soluţionată şi aceasta problemă definitiv, cum se vor arăta aceste plăcuţe?

- În acest sens se lucrează de mai mulţi ani de zile, inclusiv de modelul de TĂÎAT!!! plăcuţe neutre, subiectul a fost discutat vreo patru-cinci ani în urmă. Acest model nu conţine în sine care simboluri pseudostatale sau de alt gen - pe fundal alb, două litere, cinci cifre. În acelaşi timp, esenţialul care trebuie să-l cunoască oamenii, va fi necesară efectuarea înregistrării oficiale la organele constituţionale ale Republicii Moldova. Respectiv, pe acest domeniu se lucrează în conmtinuare pentru indentificarea acelei soluţii de înregistrare mijloacelor de transport din regiunea transnistreană, în conformitate cu legislaţia naţională şi prevederile convenţiilor internaţionale. 

Totodată, în 2017, după mai multe încercări nereuşite totuşi a fost redeschis podul între satele Gura Bâcului şi Bâcioc. Care impact are aceasta decizia asupra dezvoltării economice, dar şi asupra cetăţenilor care locuiesc în aceasta zonă? 

- Avem un lucru straniu cu acest pod. E strigător la cer că un pod să fie construit şi să nu fie utilizat de oameni. Acest lucru cu atât mai straniu arăta când locuitorii din satele Gura Bâcului şi Bâcioc, fiind la câteva sute de metrii unii de la alţii, erau nevoiţi să traverseze câteva zeci de kilometri, înconjurând aceasta zonă şi trecând prin alt punct de trecere a liniei administrative ca să ajungă unul la altul în ospeţie.
La momentul de faţă, putem să spune că populaţia nemijlocit a acestor localităţi, situate în jurul podului, beneficiază de acces direct unii la alţii. În perspectivă, acest drum va deveni şi un factor economic important pentru agenţii economici, pentru transportatori ca să poată primi beneficii de la aceasta circulaţie liberă. Sperăm ca acest pas bun, pozitiv va constitui, de asemenea, şi un simbol important, un pas important în apropierea reintegrării ţării, reintegrării celor două maluri. 

În ultima perioadă, nu prea am mai fost înregistrate incidente în Zona de Securitate care ar putea încălca dreptul la libera circulaţie locuitorilor din aceasta zonă. În ce măsură putem vorbi despre soluţionarea acestei probleme sau în orice moment ar putea avea loc totuşi aceste încălcări? 

- Într-adevăr, în ultima perioadă, am fost martori la mai multe mişcări pozitive şi din partea Chişinăului, dar şi deschiderea din partea Tiraspolului pentru soluţionarea problemelor social economice cu care se confruntă populaţie. În acelaşi timp, e greu de spus, dacă am depăşit astfel de înţelegeri în Zona de Securitate sau în Comisia Unificată de Control. În acest sens, Chişinău continuă să insiste pe necesitatea efecturării unui monitoring internaţional, monitorizării situaţiei de către partenerii internaţionali, pentru indentificarea acestei neînţelegeri sau încălcări care există în Zona de Securitate, indiferent de cine le comite în vederea eliminării acestora pe viitor şi stabilizării situaţiei, aducerii unein schimbări pozitive în acel dialog din cadrul Comisiei Unificate de Control, pentru populaţia din Zona de Securitate. Considerăm că astfel de monitorizare a situaţiei ar putea să contribuie la schimbarea graduală a acelei situaţiei care există în prezent în Zona de Securitate, inclusiv şi să atragem atenţia cu privirea la neceisetatea transformării actualei operaţiuni de menţinere a păcii în una civilă, internaţională, cu mandat internaţional, care ar avea sensul nu doar să urmărească situaţia din Zona de Securitate, dar în acelaşi timp să contribui la eliminarea celor reminiscenţe de la conflictul din 1992, la restabilirea infrastructurii, eliminarea barierilor în calea liberii circulaţiei, eliminarea acelor posturi paramilitare şi inclusiv, pacificatorilor înarmaţi în Zona de Securitate. La momentul de faţă nu există niciun risc din partea Chişinăului că ar dori să utilizeze forţă, pentru că noi în regiunea transnistreană avem cetăţenii noştri, teritoriu nostru.

Anul acesta, au avut loc şi negocieri în formatul "5+2". Cum puteţi să apreciaţi rezultatul acestor negocieri? 

- În acest an, negocierile în formatul "5+2" au avut loc la Viena. În cazul dat, putem spune că acestea ua fost pe fundal pozitiv al acelor cinci reuşite care le-a atins Chişinăul înainte chiar de organizarea rundei de negocieri. Partenerii internaţionali au salutat eforturile care le-a făcut Chişinăul în direcţia procesului de apropiere de reintegrare. Au fost făcuţi paşi importanţi pe parcursul anului 2017, s-a demonstrat voinţa politică din partea Chişinăului, în aceste soluţii au fost implicate majoritate instituţiilor de la noi, de la Chişinău care au reprezentanţii în grupurile de lucru. Acest lucru a fost salutat pentru că una din priorităţile Chişinăului, într-adevăr, a fost de a demonstra implicare şi voinţa politică în soluţionarea acelor angajamente pe care le-am asumat pe acesta dimensiune de integrare a ţării. Aceste soluţii vin să ne apropie de abordarea subiecţilor deja ce vor ţine de domeniul politică, de soluţii politice, trecerea graduală la iidentificare unor soluţii politice, viabile, elaborarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană a Republicii Moldova. 

Totuşi există voci care pun la îndoială eficienţa acestui format, formatul "5+2". În ce măsura este posibilitate de a schimba acest format, în opinia Dumneavoastră?

- Orice format şi când vorbim despre formatul "5+2" poate fi îmbunătăţit. Chişinăul continuă să insiste pe neceisetatea redicării nivelului de reprezentare a Uniunii Europene prin acordarea statului de mediatori pentru Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europenă care în prezent sunt doar observatori în cadrul acestui format. Dar în rest pot să spun că toţi actori care sunt prezenţi în acest format reprezintă toţi actori importanţi care pot contribui la indentificarea unei soluţii viabile a acestui conflict. În acelaşi timp, rolul important şi principal în indentificarea acestei soluţii revine Chişinăului. Nu trebuie să aşteptăm ca cineva din exterior va veni şi va soluţiona problemă ce ţine de reintegrare a ţării. Aceşti parteneri internaţionali, actori internaţionali vor vini în sprijinul eforturilor Republicii Moldova. În acest sens, declaraţia ministerială OSCE care a fost făcută la Viena recent pe subiectul regiunii transnistrene vine anume în susţinerea abordării Chişinăului cu privire la suveranitate, integritate, integritatea teritorială, frontierile internaţional recunoscute ale Republicii Moldova şi statut juridic special pentru regiunea transnistreană. 

Cum apreciaţi întrevederile care au avut loc în 2017 cu reprezentantul politic al Tiraspolului. Cât de efeciente au fost şi aceste întâlniri? 

- Eficienţa poate fi apreciată pe baza rezultatelor care noi le-am atins. Pot să spun că ceea ce am reuşit să facem în acest an 2017 care este considerat un an rezultativ în procesul de reglementare poate fi comparativ cu perioadele precedente, socotind o perioadă miraculoasă când s-au indedificat soluţii într-un timp scurt la probleme care au fost suspendate mai mulţi ani de zile, când vorbim de pod din 2001, când vorbim de pământurile de patru-cinci ani, când vorbim de şcoli din mijlocul anilor 2000, etc. Respectiv, eficienţa poate fi catalogată destul de bine pentru că sunt rezultate palpabile de care se va bucura populaţia de pe ambele maluri. Consider că prin aceste reuşite noi apropiem pas cu pas acest deziderat de reintegrare a ţării. 

În 2017, Chişinăul a insistat pe retragere a trupelor Grupului Operativ al armatei ruse de pe teritoriul regiunii transnistrene. În opinia Dumneavoastră, care sunt şanse că totuşi Rusia va respecta aceasta obligaţiune şi va influenţa asta procesul de negocieri?


- Când vorbim despre retragerea forţelor militare ruse din grupul operativ, al trupelor ruse, sau fosta armata a 14, după cum este cunoscută de majoritatea populaţiei, aici poziţia autorităţilor moldoveneşti nu s-a schimbat de la finalizarea conflictului. Noi solicităm retragerea necondiţionată şi imediată a acestor forţe de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv şi a muniţiilor care sunt depozitate în zona Cobasna, în acest sens toate dimersurile şi adresările sunt făcute şi vor fi făcute în continuare până la atingerea acestui obiectiv. Noi considerăm că prezenţa militară străină fără de acceptul autorităţilor moldoveneşti încalcă flagrant statutul de neutralitate a Republicii Moldova, suveranitatea Republicii Moldova şi în acelaşi timp, impiedică procesul de reglementare. Considerăm că acest lucru, aceasta retragere ar contribui destul de mult sau important la trecere la discuţie mai serioasă, inclusiv şi pe statutul pentru regiunea transnistreană. 


Ştim că autorităţile de la Chişinău caută soluţii pentru implementare şi în continuare, în 2018, a Acordului de Liber Schimb pentru regiunea transnistreană. Care sunt şansele şi care sunt, probabil, neînţelegeri în acest domeniu? 

- Pe subiectul DCFTA, sau comerţului liber cu Uniunea Europeană, conştientizăm că el este important pentru Republica Moldova, inclusiv şi pentru regiunea transnistreană. La moment, piaţa europeană reprezintă o cotă de 63-64 de procente pentru producţia care se exportă de pe teritoriul ţării, inclusiv din raioanele de Est şi regiunea transnistreană. Agenţii economici sunt cei care sunt interesaţi de continuarea acestui comerţ şi extinderea lui, pentru că avem acces la o piaţă de sute de milioane de consumatori, care în acelaşi timp ne ajută să schimbăm şi calitativ producţia noastră, şi să avem o garanţie, o stabilitate în vânzările care le facem peste hotare, să avem acces la pieţe alternative. Piaţa europeană reprezintă piaţa prioritară, respectiv, aceasta cotă va creşte în viitor. Dacă o să vorbim despre neceisetatea implimentării prevederilor comerţului liber, inclusiv şi în regiunea transnistreană, într-adevăr, acest comerţ şi aceste cerinţe care sunt pentru standartizare, metrologie, calitate şi alte aspecte ce ţin de liber schimb şi comerţ cu Uniunea Europeană, va trebui să fie respectat şi de agenţii economici de acolo. Nu exclud că ar putea apărea careva probleme cu perioada implementării acestor cerinţe din varii motive, inclusiv, din motive de situaţia economică dificilă din regiune, neceisetatea transformării sau armonizării după durată mai lungă a normelor care există în regiune pentru a corespunde celor ce sunt solicitate de Uniunea Europeană. Dar ca perspectivă, aceasta este calea de dezvoltare a bussinesului din regiunea transnistreană. 

În concluzie, cum apreciaţi relaţiile cu Tiraspolului în 2017 şi, în opinia Dumeavoastră, care vor fi priorităţile pentru 2018 în acest domeniu? 

- Putem concluziona după trecerea anului 2017 ca a fost un an dificil, cu mai multe subiecte discutate, dar într-un final 2017 poate fi considerat un an reuşit, unde s-au identificat deja soluţii concrete şi viabile pe problemele care existau în cadrul procesului de reglementarea şi pe agenda procesului de negocieri şi în acelaşi timp, tensionau dialogul între Chişinău şi Tiraspol. Aici mă refer la şcoli, la subiectul podului, subiectul accesului la pământurile din raionul Dubăsari şi altele. Considerăm că depăşirea acestor momente va contribui la indentificarea unor alte subiecte, inclusiv ne va permite în 2018 să trecem pe subiecte ce ţin de, cum spuneam anterior, subiecte de statut, discutarea subiectelor politice, subiectelor de libertate de circulaţie, drepturilor omului şi multe alte aspecte care au rămas pe agendă şi urmează a fi soluţionate.

Eu vă mulţumesc foarte mult pentru răspunsurile dumneavoastră.