Infrastructura, educaţia şi supremația legii sunt cei trei piloni pe care se va baza activitatea Guvernului în 2018. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Publika TV, premierul Pavel Filip a vorbit despre priorităţile executivului şi a făcut bilanţul pentru 2017. Demnitarul a abordat şi subiectele ce ţin de relaţiile cu Federaţia Rusă şi parteneri europeni.

"Domnule prim-ministru, vă mulţumesc foarte mult că aţi acceptat să răspundeţi la întrebări. În 2017, principalul eveniment a fost reforma Guvernului. Cum apreciaţi impactul acestor schimbări atât pentru administrarea treburilor statului, cât şi pentru cetăţeni?" 

 "De la bun început vreau să vă spun că din punctul meu de vedere aceasta este o reformă fundamentală, care, ulterior, veţi vedea, va aduce la dezvoltarea statului. Asta pentru că am considerat împreună cu colegii din cabinetul de miniştri că multe dintre problemele Republicii Moldova se trag din cauza instituţiilor statului slabe. Este o vorbă: un stat puternic înseamnă instituţii puternice, iar instituţiile slabe într-un stat înseamnă izolarea problemelor care există în ţară.

De aceea, această reformă a administraţiei publice centrale trebuie privită dintr-un unghi mult mai larg, decât se obişnuieşte să fie privită sau să se vorbească despre ea. Nu a fost o reformă simplă şi încă nu este dusă până la capăt. Am început pe etape. Mai întâi, am reformat Cancelaria de Stat, pentru că anume această structură trebuie să fie şi deja începe a fi în centrul Guvernului. După care, trebuie să recunosc că am ezitat puţin să megem mai departe cu reforma Guvernului până când nu m-am convins că avem capacităţile necesare să implementăm acestă reformă. De aceea, a fost creat Centrul pentru Implementarea Reformelor, unde au fost angajaţi mai mulţi experţi care au capacităţile necesare.

Doar după acest lucru ne-am pornit să realizăm reforma. Nu a fost simplu, pentru că orice reformă instituţională prevede şi o rezistenţă din interior, deoarece toţi cei care s-au deprins să lucreze într-un sistem nu-şi doresc schimbarea acestui sistem, dar noi am reuşit. În a doua etapă, am schimbat structura Guvernului. Cunoaşteţi că din 16 ministere am trecut la nouă ministere. Acest lucru a fost unul foarte important, pentru că fiecare domeniu separat merită o atenţie deosebită.

Acum fiecare domeniu are în frunte un secretar de stat responsabil. Concursul pentru selectarea acestor funcţionari a fost absolut transparent şi obiectiv, chiar dacă a durat mult, dar s-a meritat, astfel încât să identificăm oameni profesionişti pentru fiecare domeniu. Aici reforma nu s-a oprit, pentru că în ultima etapă ne-am dorit o depolitizare a instituţiilor statului şi acest lucru s-a produs. Luând în considerare că anul 2018 este un an electoral ne dorim ca Guvernul să aibă posibilitate să se ocupe nemijlocit de treburile executivului. Încă nişte lucruri importante care sunt cuprinse de această reformă: a fost creată Agenţia pentru Servicii Publice, ceea ce înseamnă că toate serviciile care erau acordate de instituţii diferite cetăţenilor, acum sunt acordate de o singură instituţie, la un singur ghişeu. Acest lucru este foarte important pentru confortul cetăţenilor. Un alt element important este scoaterea din subordinea ministerilor a întreprinderilor economice, întreprinderilor cu capital majoritar sau parţial de stat. Astfel încât conducătorii ministerelor să nu mai aibă tentaţia să se ocupe de activitatea economică la aceste întreprinderi sau să intervină în activitatea lor. De acest lucru se va ocupa Agenţia pentru Proprietăţi Publice, care este subordonată nemijlocit Guvernului. Toate aceste aspecte vin să fortifice instituţiile statului, or asta înseamnă crearea unui fundament puternic, pentru că atunci când vrei să ridici o casă bună, sănătoasă, trebuie să ai un fundament puternic. De acum încolo, am toată certitudinea că lucrurile se vor schimba în Republica Moldova." 

"Dumneavoastră şi conducerea partidului pe care îl reprezentaţi, de mai multe ori, aţi declarat că activitatea miniştrilor va fi evaluată. Iată acum asistăm şi la remanieri. Vreau să vă întreb cum au fost luate aceste decizii privind demiterea anumitor miniştri, întrucât există voci care spun că aceste lucruri sunt doar populism?" 

"Dacă luarea în calcul a nevoilor şi problemelor cu care se confruntă cetăţenii se numeşte populism, atunci eu accept acest lucru. Vreau să deschid o paranteză, pentru că nu este vorba despre evaluarea unui ministru. Este vorba despre o evaluare complexă a instituţiilor sau a instituţiei care este condusă de un ministru.

Ne-am propus de la bun început să fim aproape de oameni. Această evaluare trebuie să fie privită mult mai larg - există această corespundere în activitatea unei instituţii cu rezolvarea problemelor oamenilor sau nu?. Pentru că în fiecare caz aparte port un deosebit respect pentru colegii care au plecat deja din Guvern, pentru că fiecare dintre ei au muncit într-o perioadă grea, într-o perioadă de criză în Republica Moldova. În spatele lor stau reforme foarte importante care s-au încheiat cu succes. De aceea, această evaluare nu poate fi concentrată sau orientată spre o persoană anumită, trebuie privită în complexitate, cu instituţia care a fost condusă de către acest ministru.

În al doilea rând, aceste remanieri au fost necesare, pentru că este o parte componentă a reformei Guvernului, a reformei administraţiei publice centrale. Atunci când am schimbat structura Guvernului, mulţi dintre colegii care au plecat au acceptat să rămână pentru a duce până la capăt comasarea acestor ministere. De fiecare dată când ai o structură nouă, trebuie să vină şi oameni noi, pentru că, pornind de la teoria managementului, acest lucru trebuie să se întâmple, pentru că de altfel riscăm să conservăm lucrurile vechi, aşa cum au fost. Au fost făcute lucruri bune, ca evaluare nu vorbim doar nemijlocit de persoane, dar de instituţii care au fost conduse de aceste persoane. În continuare, pentru eficientizare vor fi făcute asemenea evaluări. Vă spuneam că obiectivul nostru este nu doar să vedem care este activitatea unei persoane, dar care este corespunderea acestei activităţi cu ceea ce este solicitat de către societate."

"O altă reformă care a fost anunţată în 2017 vizează instituţiile de control. Vreau să vă întreb, în ce măsură agenţii economici simt deja impactul acestei reforme şi ce restructurări mai urmează în 2018?" 

"Această reformă regulatorie este doar un pas mic din şirul pe care l-a întreprins Guvernul pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, pentru creşterea atractivităţii investiţionale a Republicii Moldova. Cunosc despre problemele cu care se confruntă mediul de afaceri nu din auzite şi nu din birou. Am fost parte a mediului de afaceri şi a fost, dacă vreţi şi o ambiţie personală odată ce am obţinut pârghii cu care pot influenţa aceaste lucruri, să schimb şi să găsim aceste soluţii pentru mai multe probleme cu care se confruntă oamenii de afaceri. Aici iarăşi vreau să fac o paranteză, să fie foarte clar pentru cei care încă nu înţeleg acest lucru. Mediul de afaceri, activitatea economică sunt fundamentul sau posibilitatea Guvernului de a face investiţii sociale şi publice, pentru că ei sunt cei care muncesc, ei sunt cei care oferă locuri de muncă, ei sunt cei care plătesc impozite la stat și apoi Guvernul are capacitatea financiară să facă investiții sociale.

De aceea, una dintre schimbări a fost această reformă regulatorie, pentru că exista această problemă de presiune continuă din partea instituțiilor cu funcții de control asupra oamenilor de afaceri și nu întotdeauna aceste controale erau transparente. De aceea am muncit foarte mult. Vă aduceți aminte că de la bun început am instituit un moratoriu pe controale de trei luni de zile. Cu părere de rău în trei luni nu am reușit să elaborăm o nouă lege, a fost extins acest moratoriu încă pentru trei luni și iată că astăzi avem deja o reformă realizată. Din 58 de instituții cu funcții de control au rămas doar 13 și cinci regulatori naționali. Cred că noi ne-am atins obiectivul acestei reforme, iar controalele sunt transparente. Oamenii de afaceri nu se tem de controale. Ei își doresc ca aceste verificări să fie obiective." 

"Dar din 2018 ne aşteaptă încă o restructurare în ceea ce ţine domeniul structurilor de control?”

"Vă spuneam că acesta a fost doar un pas pe care l-am întreprins în anul 2017. Pot să vă vorbesc și despre actele permisive care erau o barieră birocratică foarte puternică pentru oamenii de afaceri. Existau, după o evaluare făcută de colegii de la Banca Mondială, peste 412 de acte permisive. Îmi pare bine să vă spun că am reușit în două etape să ghilotina, dacă aș putea să mă exprim așa, aceste acte. Acum avem doar 149, dintre care 25 deja sunt oferite prin intermediul ghișeului unic, care este la Agenția de Servicii Publice. După care a fost discutată, foarte mult timp, această reformă a instituțiilor de forță cu funcții de control sau cum o mai numim noi reforma decriminalizării bussinesului. Există un proiect în acest sens, este foarte mult discutat împreună cu partenerii de dezvoltare și cred că în cel mai apropiat timp, acest proiect de lege va fi perfectat și aprobat."

"O altă întrebare vizează reforma administraţiei publice locale, care a fost anunţată anterior. Cum şi de când va putea fi implementată această reformă?"

"Administrația publică locală la fel urmează să fie o reformă fundamentală. Dar vă spuneam că abordarea noastră este una rațională și încercăm să urmărim o logică oarecare. Am vorbit mai întâi despre reforma administrației publice centrale, despre reforma Guvernului. Ca să ai posibilitatea să faci reforma administrației publice locale trebuie să ai o administrație publică centrală puternică. În toți acești ani am auzit multe declarații și multe discuții pe marginea reformei administrației publice locale. Din punctul meu de vedere sunt și cei cărora doar le place să facă declarații. Noi avem o altă abordare, absolut pragmatică. Chiar dacă ar fi să vorbim despre procesul de centralizare. Pentru a avea o descentralizare și a oferi o autonomie adevărată, trebuie să existe și capacitatea financiară la nivel local.

Or astăzi trebuie să recunoaștem, nu este bine acest lucru, dar nu există această capacitate financiară. Și atunci putem avea un model - avem o descentralizare, există o autonomie locală, dar toate aceste lucruri trebuie să fie finanțate de către centru. Deci nu putem examina lucrurile separat. De aceea trebuie să existe o logică în tot acest sens. O administrație publică centrală puternică care asigură o dezvoltare economică și o capacitate financiară. Apoi, pentru a avea o administrație publică locală autentică. Se muncește foarte mult în acest sens. Există și o comisie națională pentru reforma administrației publice. Vorbim în paralel și de câteva modele de reformă administrativă teritorială. Deocamdată se discută pe platforma acestei comisii. După care, desigur, vom avea consultări și dezbateri publice. Adevărul este că în Moldova, pornind de la numărul populației și dimensiunea teritoriului, 900 de primării sunt prea mult.

Înseamnă că nu avem nici capacitatea administrativă și nici cea financiară. Iată acestea sunt datele problemei care urmează să fie rezolvate. Doar, cum vă spuneam, abordarea este una pragmatică și din punctul meu de vedere națională. O reformă administrativ-teritorială trebuie pregătită mai mult timp. Nu poate fi pregătită peste noapte și imediat implementată, pentru că dacă o pregătești puțin, apoi implementarea ei va dura zeci de ani. Mai bine o pregătim câțiva ani și după care foarte repede să o implementăm pentru că ce înseamnă o reformă administrativ teritorială? În primul rând, ea trebuie să ofere mai mult confort oamenilor care trăiesc în teritoriu, or în Moldova a existat un precedent când am trecut la județe, iar pe urmă s-a revenit la structura veche. De ce s-a întâmplat acest lucru? Pentru că trebuie pregătită mai bine această reformă.

Mai întâi să vedem cum ne dorim să fie arhitectura Moldovei, după care să pregătim infrastructura transportului public, a drumurilor. Să pregătim oferirea serviciilor publice aproape de cetățean. Să pregătim accesul la școli și grădinițe. Să pregătim accesul la instituțiile de sănătate, astfel încât cetățeanului să-i fie comod și confortabil, dar nu să simtă acest disconfort, pentru că astăzi merge în centrul raional, spre exemplu, după reforma administrativ-teritorială să nu se confrunte cu problema că trebuie să caute transport public, nu are cum se deplasa sau nu are conexiunea respectivă. Iată, în linii generale, care este viziunea noastră pe această reformă. O pregătim bine. Acum se muncește. Când vom fi pregătiți deja cu acest concept, el va fi discutat public."

"Asta, cel mai probabil, nu va fi în anul 2018, încă urmează să mai fie elaborat acest proiect?"

"Acest lucru, trebuie să fiu sincer, urmează să se întâmple după alegerile parlamentare, pentru că și clasa politică și toți cetățenii, mai ales atunci când vorbim și de reprezentanții autorităților publice locale, nu cred că vor fi foarte entuziasmați să vorbească despre această reformă într-un an."

"În 2017, Dumneavoastră chiar la începutul şedinţelor de Guvern aţi atenţionat asupra mai multor probleme care există în ţară. În special, vorbesc despre calitatea alimentaţiei în şcoli şi grădiniţe. Vreau să vă întreb, ce măsuri au fost luate, cum evaluaţi aceste măsuri, impactul acestora. Şi dacă în 2018 vor mai fi luate alte măsuri?"


"Aceste probleme există și au existat. Noi le-am auzit și am început să vorbim despre ele, mai mult, am încercat să intervenim să rezolvăm o parte dintre ele. Ca de fiecare dată, o problemă nu poate fi privită foarte îngust, pentru că nu este problema doar într-o grădiniță sau într-o persoană sau alta care lucrează la această grădiniță, vorbim despre bucătărese sau bucătărie și lucrurile trebuie privite în complexitate. Personal, am vizitat câteva grădinițe și există și factorul uman, deoarece să menții curățenia și să respecți niște reguli nu trebuie să faci multe investiții financiare. Le-am atras atenția asupra acestui lucru. Sistemul trebuie privit în complexitate. Cum se achiziționează aceste produse, care este calitatea lor și cine este responsabil. Trebuie să recunosc că este și problema instituțiilor statului pentru că doar în 2017 eu personal am depus un efort mare pentru a delimita funcțiile între Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și cei de la sănătatea publică, pentru că se suprapuneau unele competențe. Pe de altă parte, rămâneau locuri goale care nu erau acoperite nici de cei de la ANSA, nici de cei de la sănătatea publică. Pentru că a fost instituție nou-creată, asta relativ creată. Am reușit deja să delimităm aceste funcții și eu am încrederea că pe viitor vor fi mai puține probleme atunci când vorbim de alimentația copiilor, pe de o parte. Pe de altă parte, este un lucru care necesită mai multă atenție pentru tot ce ține de alimentația publică și de produsele alimentare. Vom înăspri cerinţele pas cu pas, astfel încât să nu mai avem intoxicații sau cu produse alterate ori cu produse care au termenul expirat. Vor fi reguli foarte clare. Dar vor fi și pedepse foarte aspre pentru cei care încalcă acest lucru. Guvernul este obligat să aibă grijă de sănătatea cetățenilor."

"Un alt subiect care a fost discutat în 2017 a fost reforma sistemului de pensii. Mai multe categorii deja au primit pensii mai mari. Vreau să vă întreb, ce urmează în 2018. Ce categorii de persoane vor primi pensii mari şi cu cât?"

"Reforma sistemului de pensii, pe de-o parte, a fost și o reformă necesară, pentru că au existat mai multe probleme identificate de noi în acest sistem și le sunt recunoscător colegilor care au muncit asupra elaborării acestei legi care prevede reforma sistemului de pensii. Am pornit de la faptul că în 1999 a avut loc o fărădelege din punctul meu de vedere, atunci când s-a schimbat formula de calcul a pensiilor. Autoritățile de atunci au pornit de la faptul că există atâția bani în contul social și haideți să inventăm o formulă, astfel încât să repartizăm doar acești bani. Din punctul meu de vedere a fost o abordare absolut greșită pentru că noi trebuie să pornim de la alte lucruri. Trebuie să pornim de la a face o dreptate socială. O să vă spun un lucru elementar care nu va trezi multă mirare.

Pensia fiecărui cetățean trebuie să fie direct proporțională cu contribuțiile în fondul social. Ai avut un salariu mai mare, ai plătit mai mult în fondul social, respectiv și pensia trebuie să fie direct proporțională. Acea formulă veche ducea la un paradox. Cu cât plăteai mai mult în fondul social, pe an ce trecea, pensia devenea mai mică. Un lucru important pe care l-am făcut noi a fost corectarea acestei formule de calcul. Este una simplă și corespunde dreptății sociale. Pensia este direct proporțională cu contribuțiile în fondul social. Pe de altă parte existau categorii privelegiate. Aici este o altă încălcare a dreptății sociale. Nu este corect ca cei care au în mâini instrumentele necesare și în acest caz vorbesc despre funcționarii publici, cei care elaborează legile și le aprobă ulterior să folosească aceste instrumente în folosul lor. Toți trebuie să fie egali. Existau o categorie de persoane care aveau un stagiu de cotizație mai mic și vârsta de pensionare iarăși era mai mică și formula de calcul era alta, astfel încât să obțină o pensie mai mare. Este adevărat că noi nu am dus până la capăt acest lucru, pentru că mai există unele categorii.

Am avut niște dezbateri cu cei de la Curtea Constituțională, dar eu cred că pe viitor vom face regulă și în acest domeniu. Luând în considerare această nedreptate socială care s-a produs în 1999, acest proiect sau reformă prevede valorizarea pensiilor și o să vă explic ce înseamnă această valorizare. Problema era că banii au o putere la un moment oarecare. Există inflație, cu toții cunoaștem. De aceea, puterea leului cu 10 ani în urmă nu este egală cu cea a leului de astăzi. Iată această valorizare ia în calcul puterea banilor care au fost plătiți în fondul social la momentul respectiv. Și care este puterea acestor bani astăzi. Există un coeficient de multiplicare care să corespundă acestei puteri sau acestei valori. Ne-am propus și chiar din primul an am reușit să valorizăm pensiile pentru cei care s-au pensionat din anul 2001 până în 2008. Ei au simțit o creștere financiară. Anul acesta, de la 1 aprilie, am valorizat încă pentru o categorie de oameni pensiile și următoarea valorizare să fie din 1 aprilie 2018. Pentru că am avut veniturile necesare și suficiente în fondul social am făcut această valorizare de la 1 noiembrie 2017. Săptămâna aceasta am trecut încă un proiect de lege și urmează să fie votat deja de către colegii din parlament până la sfârșitul acestui an. Asta ne va da posibilitatea ca în 2018 să valorizăm pensiile pentru toate categoriile. Inițial, în acest proiect de lege urma ca valorizarea să fie finalizată în anul 2020. Iată noi vom finaliza în 2018. Asta înseamnă că pentru aproximativ 150 000 de persoane pensionari vor simți o majorare cu aproximativ 300 de lei."

"Pe plan extern unul dintre cele mai importante evenimente a fost Summitul Parteneriatului Estic. Vreau să vă întreb cu ce mesaj au venit oficialii europeni pentru ţara noastră?"

"Summitul Parteneriatului Estic este o platformă excelentă de comunicare cu toate ţările membre ale UE. Foarte mulți confundă și spun că această platformă este un instrument de aderare la UE. Este un instrument care îți oferă posibilitatea să comunici. Moldova a fost apreciată de partenerii UE și atitudinea noastră a fost apreciată ca una constructivă și pragmatică. Așa cum este și relația noastră cu UE. Astăzi, noi avem o relație absolut pragmatică. Îmi pare bine că în declarația summitului vedem un limbaj pozitiv pe mai multe dimensiuni. În primul rând, este vorba de dezvoltarea rețelei, infrastructurii de transporturi ceea ce este foarte important pentru noi.

Avem posibilitatea să începem o discuție mai întâi cu partenerii estici după care vom avea posibilitatea să discutăm cu țările membre ale UE. Pentru noi a fost foarte important recunoașterea aspirațiilor europene ale Republicii Moldova. De rând cu Georgia și Ucraina suntem mai avansați pe această cale, pentru că avem un acord de asociere și un acord de liber schimb cu UE, cu posibilitatea de a călători în statele membre UE. În continuare avem suportul UE în implementarea reformelor și acest principiu european "mai mult pentru mai mult" va fi respectat și în continuare. Asta înseamnă că vom avansa şi mai mult în reformele necesare, iar sprijinul din partea UE va fi şi mai mare."

"Practic, săptămânal, dumneavoastră prezidaţi şedinţele Comisiei guvernamentale pentru Integrarea Europeană. Cât de eficient este acest format de întâlniri cu alţi miniştri, ce se discută şi cum ajută să implementeze Acordul de Asociere?"

"Este adevărat, eu am pornit aceasta practică, pentru că anterior Comisia guvernamentală pentru Integrare Europeană se convoca mai rar. Am convenit împreună cu colegii că vom petrece şedinţele acestei comisii în fiecare săptămână după şedinţa Guvernului. Este o posibilitate să ne evaluăm noi singuri pe noi. Republica Moldova în anii 2014-2015 a acumulat mai multe restanţe în raport cu Uniunea Europeană. Noi am elaborat un plan de eliminare a restanţelor şi ne străduim să avem o implementare cât mai calitativă a Acordului de Asociere şi a Acordului de Liber Schimb. În fiecare săptămână, fiecare instituţie raportează ce a reuşit să facă, raportează care mai sunt restanţele şi când ele vor fi eliminate. Mai mult, această platformă este una eficientă, pentru că sunt toţi la această şedinţă şi multe proiecte sunt interconectate cu alte instituţii. Noi reuşim să depăşim aceste constrângeri mult mai repede."

"În acest context, vreau să vă întreb în ce măsură Moldova a îndeplinit angajamentele în colaborarea cu finanţatorii externi, pentru că au existat foarte multe speculaţii în acest sens?"

"Cu cât mai mult este succes, cu atât mai multe sunt speculaţii şi mai multe critici. Eu m-am deprins cu acest lucru. Dacă vă aduceţi aminte, la începutul anului 2016, Republica Moldova, în general, era blocată financiar de pe extern, nimeni dintre finanţatori nici nu voiau să audă despre Republica Moldova după crizele şi lucrurile urâte care s-au întâmplat la noi în ţară. Şi iată, pas cu pas noi am reuşit să ne redobândim încrederea în faţa partenerilor de dezvoltare, inclusiv partenerilor care ne finanţează. Vorbesc despre organismele internaţionale financiare.

Republica Moldova astăzi are un program cu Fondul Monetar Internaţional. La bordul Fondului Monetar Internaţional a fost aprobat raportul de evaluare, Republica Moldova a primit următoare tranşă de 22,2 de milioane de dolari. Este un lucru care mă bucură foarte mult nu din punct de vedere financiar. O evaluare pozitivă a Fondului Monetar Internaţional reprezintă un certificat de încredere pentru ţară. De aceea eu spuneam că pentru mine este mult mai important nu ce spun oponenţii politici sau critici de la opoziţie, fie parlamentară sau extraparlamentară. Este important ce spun despre noi instituţiile financiare, precum este Fondul Monetar sau Banca Mondială.

De aceea le sugerez celor care numai vin cu critici, să citească comunicatul de presă al Fondului Monetar Internaţional. În raport cu Uniunea Europeană, îmi pare foarte bine că noi am reuşit să semnăm Acordul de asistenţă macrofinanciară. Apropo, noi primele zece condiţii deja le-am realizat, ceea ce ar însemna că suntem eligibili pentru a primi prima tranşă de asistenţa macrofinanciară. Eu sper ca acest lucru să se întâmple în primele trei luni ale anului 2018. Cineva intenţionat a încercat să confunde asistenţa macrofinanciară cu suportul direct bugetar. Asistenţa macrofinanciară: este vorba de 100 de milioane de euro, dintre care 60 de milioane sunt împrumut şi 40 de milioane reprezintă suma grantului care urmează să-l obţină Republica Moldova. Şi suportul direct bugetar încă 36 de milioane de euro, chiar dacă ne așteptam la o sumă de 21 de milioane pentru evaluarea a patru programe, Uniunea Europeană a mers pe o sumă mai mare pentru că a evaluat cinci programe. Acest suport direct bugetar așa și se numește pentru că acești bani vin direct la bugetul de stat și sunt folosiți pentru investiții publice și investiție sociale generale."

"Pe de altă parte, în 2017 relaţiile cu Rusia au fost destul de tensionate. Chiar şi vicepremierul rus Dmitri Rogozin a fost declarat persoana non grata. În opinia dumneavoastră, în ce condiţii ar putea fi relansate relaţiile cu Moscova şi dacă este posibil acest lucru în timpul apropiat?"

"Oricare relaţie ţine de calitatea comunicării. Eu vreau să vă atrag atenţia la un lucru. Să ne întoarcem în anul 2016 și atunci relațiile nu erau tocmai la un nivel excelent cu Federaţia Rusă: blocaje economice, taxe vamale chiar în pofida faptului că avem un acord de liber schimb cu Federaţia Rusă și pe platforma CSI. Eu am avut o întrevedere atunci și cu premierul și cu președintele Rusiei și am deblocat acest dialog, atât mai mult că după acele discuție noi am reușit să avem și ședința Comisiei interguvernamentale pe probleme economice și comerciale. Atât mai mult, după această comisie noi am semnat de comun acord cu Federația Rusă și un plan de măsuri şi chiar am început să eliminăm unele din barierile cu care ne confruntăm. Am pornit o comunicare, după care, cu părere de rău, după alegerile preşedintelui, această comunicare a fost blocată și relațiile au devenit mai proaste cu Federația Rusă. Dar asta doar pentru a face concluzie, v-am adus acest exemplu.

Dar mi se pare că se încearcă o monopolizare a comunicării cu Federaţia Rusă, ceea ce nu este benefic pentru noi. Dincolo de aceasta, au existat și alte probleme pentru că noi nu am obținut răspunsuri la multe din întrebările pe care le-am oferit Federaţiei Ruse. Am trimis și o notă oficială prin care am spus că oficialii din Republica Moldova nu vor merge în Federaţia Rusă atâta timp, până când nu vom obţine un răspuns. Nu vreau să vorbesc prea multe despre asta acum, dar ţineţi minte despre mulți oficiali, pornind de la deputați și şefi de instituție care erau intimidaţi, atunci când ajungeau în Federaţia Rusă. Noi ne dorim un răspuns în acest sens. Este adevărat că forțele nu sunt egale. Federația Rusă este o țară mare și spuneam, poate are altă forță și alte instrumente decât Republica Moldova.

Doar că în același timp și Republica Moldova este un stat independent şi suveran. De aceea relația noastră cu Federația Rusă trebuie să fie bazată, din punctul meu de vedere, așa cum face și Chişinău, pe respect reciproc. Iată, noi ne dorim acest respect reciproc. De fiecare dată, când Republica Moldova dă dovadă de verticalitate și demnitate, problemele în raport cu Federaţia Rusă, nu ştiu de ce, cresc. Noi ne dorim o relaţie foarte bună, istoric noi am avut relații de prietenie cu Federația Rusă. Iată acum am chemat ambasadorul Republicii Moldova de la Moscova pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă, ne vom consulta, vom asculta care este viziunea lui. Astfel încât să elaborăm un plan de ameliorare a acestor relații. Noi nu ne dorim în niciun caz o escaladare a conflictului cu Federaţia Rusă." 

"Acum, vă rog, să revenim la alt subiect, deja intern. După probleme economice care au fost în 2014-2015 şi la începutul 2016, după statistica oficială, în 2017 avem o creştere economică. Vreau să vă întreb, dacă în 2018, întrucât va fi un an electoral, Guvernul va avea măsuri pentru protejarea economiei şi mediului de afaceri?"

"Adevărat, este o creştere economică, similară cu cea din 2016 - de 4%. Eu cred că acesta este rezultatul reformelor şi al acţiunilor Guvernului de la Chişinău. Este adevărat, anul 2018 este un an electoral. Toată lumea cunoaște că într-un an electoral toţi se gândesc deja la alegeri şi acțiunile sunt orientate spre a obține un scor mai bun în alegeri.

De aceea sunt foarte recunoscător colegilor din partid, colegilor din coaliţia majoritară care au avut capacitatea în tot acest timp să țină Guvernul mai departe de disputele politice. Şi atât mai mult chiar și ultimele evoluții, remanierile în Guvern sunt orientate spre a ține Guvernul mai departe de campanie electorală.

Noi ne dorim în anul 2018 să ne mişcăm cu o viteză mult mai mare, decât ne-am mișcat în 2016 și 2017. Avem foarte multe lucruri de făcut, avem o agendă de reforme destul de ambițioasă și ea poate fi realizată doar când Guvernul va fi concentrat nemijlocit de treburile executivului şi nu va fi implicat în campania electorală. Avem această înțelegere cu clasa politică, cu colegii noştri din Parlament, vorbesc despre majoritatea parlamentară care acordă tot suportul acestui Guvern. Noi ne vom ocupa strict de agenda guvernamentală şi vom avea tot suportul necesar în continuare de la Parlament."

"La final, dacă puteţi să ne daţi câteva exemple de proiecte prioritare care vor fi în 2018, cu se va ocupa Guvernul nemijlocit?"

"În primul rând, cel mai important lucru de care ne vom ocupa şi în anul 2018 va fi să am în calcul problemele și nevoile cu care se confruntă cetățenii și să acționăm aşa încât să fiu mai aproape de oameni și oamenii să simtă și să aibă această încredere în Guvern. Noi le vom rezolva problemele cu care se confruntă. Dacă ar fi să vorbim de priorități, eu aș identifica câteva dintre ele. În primul rând, dezvoltarea infrastructurii drumurilor. Şi aici am alocat sume importante din buget, dar avem sume importante care sunt oferite și de către finanţatorii externi, peste 2,4 miliarde de lei vor fi investite în reparaţia şi dezvoltarea infrastructurii drumurilor.

Un alt subiect prioritar rămâne a fi domeniul educației. Noi vom încerca cu colegii de la Ministerul Educației să avem o evaluare a tot ce se întâmplă în sistemul de educație din Republica Moldova și să îmbunătățim lucrurile. Şi, desigur, că o altă prioritate este justiția. Vor continua reformele în justiție, astfel încât în final să să putem vorbi despre o supremație adevărată a legii în Republica Moldova.

Din punctul meu de vedere, aceştia sunt trei piloni pe care se poate construi un stat puternic: infrastructura, educaţie şi supremația legii. Dincolo de aceasta, vom pune în aplicare programul "Prima Casă", un program care este orientat, în primul rând, către tineri. Din toate analizele pe care le aveam, un lucru care îi determină pe tineri să plece peste hotare este lipsa de perspectivă de a avea o locuință sau de a avea capacitatea să-și cumpere o locuinţă în Republica Moldova. De aceea am ținut foarte mult la acest program, le mulțumesc colegilor care au muncit. Şi iată, deja avem aprobat aceasta lege şi va fi pusă în aplicare din 2018.

Atât mai mult vreau să vă deschid un secret, pentru că în 2018 vom merge și pe proiectul "Prima Casă 2", unde vom identifica categorii de oameni care vor avea şi mai multe facilităţi, atunci când îşi vor achiziționa o locuinţă. Şi în același sens, desigur că nu pot să scot în evidență și Legea cu privire la tichetele de masă, pentru că tot am vorbit astăzi de alimentația copiilor, dar trebuie să atragem atenția generală la tot ce înseamnă alimentație. Este un proiect, din punctul meu de vedere, foarte bun pentru că este un adaos la salariu și este convenabil pentru angajator că nu plătește taxe pentru acest supliment, pe de o parte. Pe de altă parte, este convenabil și pentru angajat, pentru că el poate folosi acest supliment doar pentru produse alimentare, ceea ce ar însemna că noi avem grijă pe cetățenii noștri să se alimenteze la timp, să se alimenteze sănătos și astfel o să avem o națiune sănătoasă."

"Vă mulţmesc foarte mult pentru răspunsurile dumneavoastră."

Şi eu vă mulţumesc foarte mult. Pe aceasta cale vreau să aduc fericitări tuturor cu ocazia acestor sărbători frumoase. Să le doresc multă sănătate, succes și să aibă multă credință și speranță că lucrurile vor fi și mai bune în Republica Moldova! La mulți ani!"