(INTERVIU) Monica Macovei, despre Acordul de Asociere RM-UE: Este un punct de cotitură care marchează o evoluție
Preşedintele Comisiei de Cooperare între Parlamentul European şi Republica Moldova, Monica Macovei, susţine că parafarea Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova este un punct de cotitură care marchează o evoluție. Ce alte declaraţii a mai făcut oficialul vedeţi în interviul de mai jos.
- Doamnă europarlamentar, ce aşteptări ar trebui să aibă Republica Moldova de la summit-ul de la Vilnius, un eveniment atât de important pentru un stat atât de mic?
- Un eveniment esențial pentru un stat care vrea să intre în Uniunea Europeană. În condițiile în care Uniunea Europeană vrea Republica Moldova înăuntrul ei. E foarte important, este mare pas în drumul integrării în UE. La Vilnius se vor parafa Acordul de Asociere care include și Acordul de liber schimb și aprofundat între UE și Moldova. Urmează apoi o procedură de traducere, care cred că a început în paralel. Urmează apoi semnarea, ratificare de către parlamentul Republicii Moldova și intrarea în vigoare provizorie. Aceste reguli sunt foarte importante. Este un punct de cotitură care marchează o evoluție a relațiilor și un mare pas. Să înțeleagă oamenii că în Acordul de Asociere Republica Moldova are drepturi și obligații. Obligațiile îi vor face fericiți pe oameni, fiindcă obligațiile înseamnă respectare legii, respectarea libertății justiției, politicienii să nu mai intervină în justiție, să nu mai împartă procurorii. Asta nu intră în împărțeala politică. Și înseamnă multe alte lucruri. Drepturile omului pe refacerea instanțelor. Înseamnă și fonduri din partea Uniunii Europene pentru Moldova. Înseamnă ajutor pentru economia de piață, pe legi și de pus în practică. În toate domeniile. Și în Educație, și în Sănătate. Iar Acordul de liber schimb este, din punct de vedere financiar, cel mai bun lucru care i se poate întâmpla Republicii Moldova. Pentru că asta va aduce din primul an câteva milioane de euro pentru aceste, fie private, fie de stat, companii care vor exporta pe piața UE fără taxe. Dacă îndeplinești standardele de calitate ale unui produs, roșii să spunem, le exporți în UE fără taxe.
- Ați spus la un moment dat că și UE vrea Moldova în sânul familiei țărilor europene. De ce ar vrea UE un stat cum este Moldova?
- În primul rând Uniunea Europeană vrea extinderea chiar dacă există o oboseală, să zicem , sau sunt europeni, cetățeni mă refer, care au zis gata, gata. Au zis și cu România și Bulgaria la fel, dar politicienii gândesc pe termen lung. Vor extinderea Uniunii. Este o bogăție pentru UE să mai aibă un stat. Şi cu cât ai mai multe, cu atât eşti mai puternic. Noi suntem latura democratică a Europei și orice stat smuls din regimul comunist este o victorie pentru democraţie. După ceea ce s-a întâmplat în Georgia, Armenia, probleme şi în Ucraina, colegii mei din Parlamentul European, nu români, de toate naţionalităţile, spuneau că nu se poate să pierdem şi Moldova. O dorinţă reală, nu e vorba despre ce vreau eu că sunt româncă. Asta este ideea. Uniunea să fie cât mai mare, cât mai puternică. Şi asta înseamnă extindere. Dar sigur, vrei ca statul pe care-l iei să îndeplinească la un anumit standard regulile de bază ale democraţiei, economiei de piaţă, drepturile omului, justiţie.
- Omul de rând nu prea înţelege ce înseamnă acest proces de apropiere de Uniunea Europeană. La modul practic ce înseamnă Asocierea cu UE? Va avea mai mulţi bani? Sau alte beneficii?
- Sigur va avea mai mulţi bani în buzunar. Am spus că intrarea în vigoare a Acordului de liber schimb înseamnă mult mai mulţi bani şi mult mai multe locuri de muncă. Pentru că ai o piaţă de export şi ai stimulentul să produci. Poţi face şi afaceri mici. Vor veni şi bani din Europa pentru afaceri mici. Deci, mai mulţi bani, ceea ce înseamnă prosperitate şi viaţă mai bună. Şi reguli care o să le placă oamenilor. Justiţie egală pentru toţi. Pe Sănătate investiţii, pe Educaţie. Standarde în Educaţie, astfel încât diplomele să fie recunoscute peste o vreme când îndepliniţi standardele în Uniune şi cu diploma din Chişinău să poţi să îţi găseşti un job în altă parte. Toate acestea sunt avantaje. Instanţele vor fi obligate să aibă anumite standarde de judecată. Pentru că se ajunge la situaţia care hotărârile să fie recunoscute în orice stat membru. Or pentru asta trebuie să ridici standardul procurorilor, judecătorilor, instanţelor. Şi nouă ne-a dat bani UE ca să renovăm instanţe şi ca să schimbăm legislaţia şi experţi, ca să scurtăm procesele. După Acordul de Asociere, sigur Moldova se gândeşte când va face cererea oficială de intrare, şi apoi se ia o decizie şi se deschid capitole. Se deschide capitolul Agricultură, Finanţe, Economie de piaţă, Competiţie, la care deja autorităţile lucrează. Fiecare capitol înseamnă schimbări în ţară pe care oamenii le vor vedea. Trebuie să înţeleagă că nu poţi să vezi totul de la început. Suntem la nivelul de adoptare de legi şi parafarea acestor acorduri, dar care este vitală. Nu ştiu când intră Moldova, nu pot să vă dau un termen, dar dacă intră peste cinci ani sau zece ani, poate şi mai repede, până atunci schimbă ţara tot procesul de aderare în bine şi viaţa oamenilor. Sper că la Vilnius să se facă şi anunţul despre liberalizare vizelor.
- Odată cu apropierea acestui eveniment, a acestui moment de cotitură pentru Republica Moldova, s-a amplificat ofensiva diplomatică a Federaţiei Ruse. Vorbesc despre embargoul impus pentru vinuri, pe de altă parte, experţii de la Moscova vorbesc şi despre expulzarea moldovenilor care muncesc în Rusia. Vreau să vă întreb în ce măsură putem miza pe sprijinul instituţiilor europene, dar şi pe sprijinul României?
- Ştiţi că am lansat o petiţie atunci: „Cumpăraţi vinuri din Moldova, sunt foarte bune”. Categoric se poate baza şi pe România şi pe Uniunea Europeană. Într-o rezoluţie pe care am adoptat-o săptămâna trecută la Strasbourg ne referim la aceste intervenţii brutale ale Rusiei. Nu sunt acceptabile. Dacă Rusia priveşte Uniunea Europeană ca pe un inamic, este problema ei. Rusia nu e parte din aceste Acorduri de asociere cu Ucraina, cu Moldova. După părerea mea, însă, trebuie luate în serios şi nu tratate „business as usual”, adică ştiţi că s-a mai întâmplat, lasă că trece. Trebuie tratate serios, pentru că şi Vilnius este un moment serios, se parafează Acordul de Asociere. Tratează serios în sensul acesta ce înseamnă? Înseamnă o poziţie serioasă şi categorică din partea autorităţilor de la Chişinău. Nu sunt probleme cu UE. Noi susţinem şi Moldova şi Ucraina împotriva acestor atacuri, şanatajuri, astea sunt ale Federaţiei Ruse. Lumea să înţeleagă, ok, au fost locuri de muncă, n-a fost şomaj în timpul comunismului. Nu ştiu poate mulţi care nu au ieşit din ţară ce înseamnă democraţia, Uniunea Europeană şi libertatea. Este mult mai bine în UE. Eşti mult mai bogat şi material şi sufleteşte şi călătoreşti şi copiii tăi au un alt viitor. Astea sunt metodele pe care le folosesc, încă staliniste. Mesaje de forţă. Dar care mai degrabă nu îndreptate nu împotriva autorităţilor, nu cred că cedează autorităţile. Oamenii să se sperie, populaţia să se sperie şi să voteze cine ştie cum, să spună aoleu, o să fim sărăci, nu ne punem cu ruşii, uite expulzează pe cei care muncesc acolo, noi din ce o să trăim. Populaţia trebuie să înţeleagă că e un moment de cumpănă şi drumul e unul singur, spre democraţie, nu înapoi. Şi viaţa, dacă au dus-o bine în timpu Uniunii Sovietice, nu mai e la fel, lumea nu o mai duce la fel în Uniunea Sovietică. Populaţia trebuie să înţeleagă. Şi eu înţeleg că ruptura de comunism e grea, este un proces greu. Există presiuni dinspre ruşi, în care există riscul să te întorci înapoi. Aceste momente trebuie depăşite cu înţelepciune şi ştim că drumul este acel înainte. Direcţia Vest. Asta este, două cuvinte, Direcţia Vest. Asta este viaţa bună.
- Aveţi un mesaj pentru omul de rând care crede în viitorul european al Republicii Moldova?
- Direcţia bună este Vest, Uniunea Europeană. Aici e prosperitate, aici sunt drepturi, libertăţi, aici circulăm liber, e respect. Viaţa cea bună este în Uniunea Europeană.