Un business dulce pentru unii, pagube amare pentru bugetul statului şi producătorii moldoveni. Este vorba de comertul cu zahăr de contrabandă, care înfloreşte în pieţe şi magazine din toata ţara. Surse din industria zahărului spun că jumătate din cantitatea de pe piaţă a intrat ilegal în ţară şi e vândută ilegal.

Oraşul Edineţ. În câteva magazine din centru găseşti să cumperi zahăr despre care nu poţi afla de unde provine. Iar dacă încercaţi să obţineţi vreun bon sau alt document, vă alegeţi cu... "Nu vă putem da".

Să calculăm. Un sac de 50 de kilograme de zahăr cu acte în regulă ne costă 620 – 630 de lei. Fără acte, plătim 590 de lei. Merită?

O fi multă asemenea marfă la vânzare? Răspunsul e la îndemâna oricui, dacă şi în supermarket găsim zahăr pe ambalajul căruia nu sunt indicate originea, numele producătorul, anul producerii şi termenul de valabilitate.

"În mod normal ce ar putea să fie, dacă le-aţi găsit chiar în supermarcheturi, ar putea să fie că supermarketul reambalează zahărul poate chiar cumpărat de la noi legal, în pungi mai mici. După aceasta supermarketul este obligat să marcheze aceste pungi. Dacă pungile nu sunt marcate, atunci aceasta este încălcarea legii", a explicat directorul financiar al unei fabrici de zahăr, membru al Uniunii producătorilor de zahăr, Octavian Armaşu.

Oraşul Bălţi nu face excepţie şi are destui comercianţi care vând zahăr de origine dubioasă.

Chişinău. La această piaţă agricolă din sectorul Ciocana vezi imediat pe tarabe zahăr ambalat în pachete simple, fără marcajul legal.

"S-a constatat că zahărul la moment nu avea acte de provenienţă. Lipsea factura fiscală şi certificatul de conformitate. Poate să fie zahăr de contrabandă", a spus inspectorul superior al Agenţiei pentru protecţia consumatorilor Carolina Cibotari.

Cel mai probabil aşa este. Estimările arată că, de la începutul anului, aproape jumătate din zahărul intrat pe piaţă este de contrabandă, adus din Ucraina. Fiind ieftin, se vinde repede, iar încasările sunt mari, dacă nu sunt impozitate. Zahărul moldovenesc, ambalat regulamentar, costă între 13 lei cincizeci şi 13 lei 85 kilogramul. Cel neinscripţionat costă cu un leu mai puţin. În Ucraina, preţul este de 8 lei kilogramul.

Consumatorii se bucură că găsesc un produs mai ieftin. Dar pentru producătorii autohtoni e o lovitură, fiindcă ei achită şi TVA 20%.

"Pe noi ne afectează direct, în primul rând scăderea vânzărilor, care în lunile de iarnă – primăvară nu prea au fost. Şi acum deja la început de sezon s-au mai pornit, dar iarăşi zahărul de contrabandă ne afectează foarte mult din cauza  preţul scăzut în Ucraina care este mult mai mic faţă de preţul de producţie în RM. Vindem încet, dar vindem pe piaţa internă. Exportăm majoritatea producţiei noastre", a menţionat un manager de vânzări la o fabrică de zahăr Sergiu Manole.

Datele Uniunii producătorilor de zahăr arată că anul trecut contrabanda a lăsat o gaură de 200 de milioane de lei în bugetul statului. Bani de care ţara are nevoie.

Să vorbim acum despre schema de aducere în ţară a zahărului de contrabandă, aşa cum o văd principalii păgubiţi.

"Importul ilicit de zahăr are loc prin zona verde. Se găseşte un drum prin câmp în Ucraina care duce spre frontiera cu RM şi la fel un drum de câmp care din RM duce spre Ucraina. De-a lungul frontierei de regulă pe aceste drumuri s-a săpat un şanţ ca să nu poată circula transportul. Dar ce fac contrabandiştii, vin două tiruri, se pun pe malul acestui şanţ spate la spate şi câţiva băieţi din satele vecine aruncă zahărul peste şanţ dintr-un tir în altul. În felul acesta,, în câteva ore se încarcă un tir care fără plata taxelor ajunge pe teritoriul RM. Şi într-o zi, prin aşa schemă ei pot încărca cinci, şase tiruri", a explicat Armaşu

Poliţia de frontieră neagă veridicitatea schemei. "Pentru anul 2012 integral şi începând cu 1 ianuarie 2013 până în prezent la frontiera verde în sectorul de responsabilitate al Departamentului poliţiei de frontieră nu au fost depistate reţineri de zahăr de contrabandă", a conchis şeful de direcţie Poliţia de Frontieră, Serghei Toderaş.

O altă metodă ar fi chiar trecerea zahărului prin punctele de control vamal. "Pe la Otaci, pe la frontieră este alt fenomen. Deja aici se foloseşte fluxul de persoane fizice care oficial traversează frontiera de mai multe ori pe zi din Ucraina în RM şi viceversa. Persoanele acestea i-au câte un sac de zahăr din tirul acesta care stă lângă vamă, la Mogilău şi trece podul până la vama din Otaci unde-i aşteaptă alt tir. Şi zahărul acesta este mai departe încărcat în tir şi tirul ajunge pe piaţa RM. Cu toate că legea prevede că: O persoană fizică poate să aducă zahăr în necesităţile consumului propriu", a povestit directorul financiar al unei fabrici de zahăr.

De la Vamă aflăm că nici vorbă de contrabandă, ci numai de transport legal. "Persoana fizică are dreptul să introducă produse în valoare de până la 200 de euro, însă să nu fie partidă comercială, adică numai pentru necesităţile proprii. Referindu-ne la zahăr, nu este stipulat o cantitate anumită, inspectorul vamal singur poate să decidă dacă cantitatea reprezintă cantitate comercială sau nu. Trendul contrabandei cu zahăr a scăzut, putem zice că la moment nu este prezent zahărul de contrabandă pe piaţa din RM", a asigurat şeful Secţiei investigaţii operative al serviciului Vamal, Ilie Rabei.

Cert este că, de la începutul anului, Serviciul Vamal a reţinut 7 tone de zahăr fără acte de provenienţă. Poliţia, în schimb, a avut capturi de peste 90 de tone din depozite, tiruri, microbuze.

Până se lămuresc autorităţile exact care sunt traseele contrabandei, producătorii de zahăr şi producătorii de sfeclă de zahăr sunt afectaţi serios de această situaţie.

Acum, producţia medie anuală autohtonă de zahăr este de 110 mii de tone, din care 75 de mii de tone pentru consum intern, şi restul pentru export. Încă mai e timp să înţeleagă şi autorităţile, şi consumatorii, că marca Fabricat în Moldova e valabilă şi pentru zahăr. Altfel, contrabanda va fi din ce în ce mai dulce pentru cei care-şi vor umple buzunarele cu bani negri, iar pentru producătorii cinstiţi, pierderile vor fi din ce în ce mai amare.