Examenele de Bacalaureat nu sunt doar testul cunoştinţelor după anii de liceu. Pentru unii sunt doar testul suprem de imaginaţie sau şmecherie. Aşa că nu fac economie de efort, pentru a păcăli camerele de supraveghere video. Şi costă destul de mult să cumperi speranţa că obţii note de trecere fără să înveţi.

"Care au BAC, să se uite la mine, la mâinile mele, când se pornesc şi o să primească toţi 8, 9 şi 10, chiar şi acei care au primit nota 5. Eu acum pun un fel de apărare pe stres, pe şoc, pe teamă, pe frică", spune clarvăzătorul Moisei Lepădatu. În cazul în care vă întrebaţi ce are de-a face o asemenea demonstraţie cu examenele absolvenţilor de liceu, iată un răspuns mai aplicat. "Se scoate răul, da se scoate răul şi ei sunt liniştiţi, absolut", adaugă acesta.

Explicaţia e simplă. Frica de examene aduce mai mulţi clienţi decât de obicei la uşa clarvăzătorilor. Pentru cei nesiguri pe materia învăţată, asta e o investiţie în speranţă.

"Vin foarte mulţi studenţi, de la toate universităţile republicii noastre", precizează clarvăzătorul.

Concret, dacă cer ajutor, fiindcă de-a lungul anilor de şcoală m-am întâlnit mai rar cu cartea, cu ce mă aleg? "Eu ca extrasens, ca prezicător, cu darul meu, care-l am de la Dumnezeu, i-aş linişti. Ar intra la examene liniştiţi şi ar ieşi de acolo bucuroşi. Şi cu note chiar bunişoare. Aş putea, dacă dumnealui ştie o temă, să-i cadă tema aceea care doreşte dumnealui", a spus Moisei Lepădatu.

Vi se pare iluzorie promisiunea? Să apelăm atunci la un plus de forţe supranaturale care să dirijeze destinul. Nu ne rămâne decât să răsfoim ziarele şi să alegem anunţul unei vrăjitoare pe care o întrebăm întâi dacă se pricepe la manevrat examene.

"- Acum vin aşa de mulţi... Of, Doamne.
- Tot cu bacalaureatul?
- Da. Şi băieţi vin. Sunt aşa de amuzanţi. Unii caută pe Internet cum să copieze, apoi tot la mine vin: Hai, vă rog ajutaţi-mă."

Cum nimic pe lumea asta nu e gratis, întrebăm cam cât ne costă. Iniţial, naivii sunt atraşi cu tarife mici. Dar fiecare pas pe drumul vrăjilor are un preţ şi drumul e lung.

"Consultaţia e 100 de lei, dar serviciile... depinde de servicii. Asta e altceva. Mai pe scurt, asta poate să te coste undeva la 500 de lei. Poţi să-mi dai direct 500 de lei, ca să mă apuc acum de lucru", ne spune o vrăjitoare, filmată pe ascuns.

Am plătit, acum să înceapă spectacolul. Dar, surpriză, ritualul nu e ca în filme. S-au modernizat şi vrăjile.

"- Câte obiecte sunt la examen?
- Patru.
- Acum scrie ce notă ai dori tu la obiectele astea. O să iau după puterile tale şi deja poţi să te pregăteşti de bal. Două o să le pun din partea mea. Ştii limba engleză? Do you speak English? Eu lucrez acasă cu asta şi, în plus, îţi dau o rugăciune. O înveţi pe de rost şi anume când intri în universitate spui două cuvinte acolo că nu-i greu. Şi gata"

Gata promisiunea, dar fără vreo garanţie că n-am dat banii degeaba? Minune! Primesc garanţia că voi ajunge sigur la examen.

"Eu dacă am zis că fac, atunci fac. Acum majoritatea vin anume cu chestii din astea, pentru astea lucrez. Nu zic, sunt cazuri când nu lucrează, dar nu s-a întâmplat să fie cineva care să nu dea examenele. Posibil să fie nota mai mică, dar oricum a susţinut. Nu există aşa ceva. Eu nu pot să scuip în omul acela, că pe urmă cum mă simt eu?", întreabă vrăjitoarea.

O altă categorie de tineri nesiguri de forţele lor caută sprijin la biserică, unde se roagă pentru subiecte uşoare şi note mari.

"Foarte mult tineret vine la biserică tocmai în această perioadă, în special în perioada examenelor de Bacalaureat. Suntem o biserică într-un mediu universitar şi în preajmă sunt câteva licee, astfel, nu doar câţiva, dar chiar în mod organizat vin elevii la biserică, pentru a primi binecuvântarea şi să aibă spor la examene", a spus preotul Octavian Moşin.

Mai mulţi tineri spun că nu pot fi siguri de biserică, însă este o şansă în plus de a reuşi la examene.

Preotul, totuşi, e realist şi avertizează: "Se spune că Dumnezeu te ajută, dar nu îţi pune în traistă. Această zicală rămâne a fi valabilă şi pentru învăţăceii noştri, iar viaţa nu este nimic altceva decât efortul nostru, de care nu ne scuteşte nimeni. Şi evident că vine şi harul şi ajutorul celui de sus, dar primul pas trebuie să-l facem noi".

Indiferent că e vorba despre vrăji sau Dumnezeu, profesorii au încredere exclusiv în studiul individual.

"Eu cred că ar putea să-i ajute numai cunoştinţele căpătate pe parcursul celor 12 ani, dar în măsura în care ei îşi doresc să o facă, să meargă pe alte căi, de ce nu?", spune profesoara Rodica Maistru.

Psihologii analizează altfel situaţia, cu instrumentele specifice domeniului, şi nu-i condamnă pe tinerii nesiguri pe forţele lor.

Cine nu pune bază pe forţele supranaturale, dar resimte acut stresul inevitabil examenelor, cere ajutorul psihologilor. Nu de alta, dar acolo este soluţia pentru a scăpa de simptomele unor aparente suferinţe fizice. Şi clienţii nu lipsesc.

"Mai multe persoane. Cineva ar spune că mai mult fetele, dar nu este corect, chiar şi băieţii, în număr mult mai considerabil, ajung la gastrointerologi cu dureri de stomac, cu dureri de cap, ca până la urmă să se dovedească că este o maladie psihosomatică, adică ceea ce ţine de stres şi în cazul ăsta se măresc şi problemele la sistemul gastrointestinal", explică psihologul Veronica Calancea.

Culmea, contrar aşteptărilor, asta NU li se întâmplă celor care ştiu că nu au învăţat suficient.

"Mai mult e problema celor care au învăţat foarte bine pe parcursul anilor. Acum au o frică majoră să nu cadă. Să nu fie o notă mai joasă", precizează Calancea.

Şi totuşi mai e o categorie de tineri preocupată să treacă bine de examene. Vorbim despre cei pentru care soluţia sigură a succesului este să copieze. Aşa că nu e de mirare să vedem că ofertele de microcăşti sunt mai multe decât ale vrăjitoarelor şi clarvăzătorilor. Am dat curs unui anunţ şi am negociat direct... la producător. Un student de la facutatea de Tehnologii Informaţionale, care face afaceri de sezon.

Vrem să cumpărăm un sistem de căşti cu un set de magneţi minusculi care se lipesc de timpane şi au conexiune wireless cu telefonul mobil. Primim şi instrucţiuni clare de folosire:

"Aici se reglează. Aici trebuie agăţate, dar astea nu au cleşte. Aici stă microfonul, asta stă în buzunar şi telefonul tot în buzunar", ni se explică.

Într-un acces de sinceritate, vânzătorul mărturiseşte că a fost luat prin surprindere de mulţimea cererilor din acest an, aşa că a vândut tot stocul înainte de primul examen de bacalaureat. Aşa că şi-a luat doi asistenţi să-l ajute să satisfacă pe toată lumea. Am testat şi noi sistemul.

Şi pentru că nu păream suficient de convinşi de utilitatea acestor căşti, ne-a asigurat că altfel nu avem cum să copiem sub ochiul camerelor video instalate în sălile de examene.

Dumitru, un absolvent de anul trecut, e sceptic. A fost într-o sală supravegheată video, însă asta nu l-a împiedicat să copieze, împreună cu alţii.

"A fost posibil. Cu bani poţi face totul, mai ales la noi, în Moldova. Au fost persoane care au dat 1.500 de lei, au fost care au dat 3.000 de lei. În unele clase am auzit că s-a ajuns şi până la suma de 5.000 de lei", povesteşte fostul elev.

Tânărul ne spune că banii au fost împărţiţi între supraveghetori şi câteva persoane care urmau să rezolve testele pentru candidaţi.

"Ne spuneau că vor avea grijă să putem copia, ca supraveghetorii să aibă grijă de noi, să nu ne dea peste mână când scoateam telefoanele. Ei mai mult ne-au ajutat. Supravegheau să nu intre cineva de la minister. S-au instalat prin preajmă routere, modeme care ne-au asigurat accesul la internet şi ne era transmisă informaţia pe e-mail. Accesam e-mail-ul, luam informaţia şi copiam de pe telefon", îşi aminteşte acesta.

Simplu. Şi atunci, la ce bun camerele instalate în săli?

"Nu mi-a fost clar ce s-a întâmplat cu camerele de luat vederi. Ori înregistrarea video a fost montată ori camerele nu au funcţionat, fiindcă se putea vedea clar în clasă cine şi ce face. Se putea deduce clar că oamenii copiază", a spus Dumitru.

Zilele acestea am mers şi noi la examenele de bacalaureat, cu o cameră ascunsă. Ce să vezi, la nici o oră de când candidaţii începuseră să scrie, părinţii care aşteptau în curte ştiau ce cuprinde testul. Iar unii dintre candidaţi nu s-au ferit să spună că au apelat fără mari probleme la surse de inspiraţie.

"Cum v-aţi descurcat cu camerele de luat vederi? A fost posibil să copiezi ceva?
- Nu cred că funcţionau.
- De ce?
- Ele acoperă un spaţiu foarte mic, cred că ar trebui să se mişte. Sunt straniu amplasate, jumătate de sală nu era acoperită de vizorul lor."

Chiar şi aşa, psihologii spun că noile restricţii sunt o sursă de stres pentru elevii buni, nu un impediment pentru cei care vor să copieze.

"Este o deprindere. Uneori o păţesc şi chiar îi prind anume pe acei care au încercat să se controleze. Pentru că acel care copie de mic, ştie foarte multe metode şi are şi mimica aşa dezvoltată că uitându-te la faţa lui, nici nu-ţi dai seama că el stă şi copie", menţionează psihologul Veronica Calancea.

Prin urmare, noile reguli ale Ministerului Învăţământului sunt un cuţit cu două tăişuri şi, mai ales, o probă de ingeniozitate pentru cei hotărâţi să copieze. Iată de ce unii profesori nu sunt siguri că aceasta e soluţia pentru un bacalaureat corect.

Paradoxal, pe unii chiar ar putea să-i ajute o asemenea experienţă. Dar nu chiar în sensul promis de prestatorii de servicii oculte.