În timp ce majoritatea agricultorilor moldoveni cresc viţă de vie sau alte culturi obişnuite pentru aceste locuri, alţii se încumetă să investească banii în plantaţii mai puţin tradiţionale. Este şi cazul lui Mihai Cordun, un fermier din oraşul Floreşti, care a sădit o livadă de alune. Deşi, deocamdată, puţini copaci dau roadă, afacerea pare una promiţătoare.

Primii trei pueţi de alun Mihai Cordun i-a adus din Italia, acum zece ani. De atunci, fermierul îi înmulţeşte pentru a-şi putea extinde plantaţia.

"Până am văzut cum se comportă, vremea trece. Prima roadă am oţinut-o cinci ani în urmă. Văd că se întreabă, dar nu prea avem piaţă de desfacere, oamenii încă nu ştiu. Sunt probleme multe cu realizarea", a relatat Mihai Cordun.

Fermierul spune că alunul este o plantă rezistentă la secetă şi arşiţă. Iar venitul de pe un hectar se ridică la aproximativ 4.000 de euro anual.

Acum, de pe cei 200 de copaci, fermierul obţine câte un kilogram de alune. Producţia va creşte, însă, cu fiecare an. Iar peste zece ani, recolta va fi de zece ori mai mare. Un kilogram de alune este vândut pe piaţa internă cu 100 de lei.

Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Culturi Nucifere, Alexandu Jolondcovschi, spune că afacerea este una de perspectivă. "Ţăranul nostru produce culturi tradiţionale, legume, fructe şi nu are ce face astăzi. Nucul şi alunul, astăzi piaţa este absolut liberă la acest produs, 100 tone, 200, 20.000 de tone, cât nu am avea, totul poate fi vândut atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă", a menţionat acesta.

Fermierii care cultivă astfel de plantaţii beneficiază de subvenţii din partea statului în sumă de 10.000 de lei pentru un hectar. Potrivit Ministerului Agriculturii, în Moldova sunt aproape 200 de hectare de alun.