IPS Vladimir: Preoţii nu trebuie să facă politică, iar politicul nu trebuie să se implice în treburile bisericeşti
Foto: Mitropolitul Vladimir // PUBLIKA.MD
Preoţii nu trebuie să facă politică, iar politicul nu trebuie să se implice în treburile bisericeşti. De acestă părere este Mitropolitul Moldovei, Înalt prea sfinţitul Vladimir. Ce crede capul bisericii ortodoxe moldoveneşti despre conflictul cu Mitropolia Basarabiei şi ce le doreşte politicienilor în acest an, aflaţi dintr-un interviu realizat de Alexei Lungu.
Alexei Lungu: Vă mulțumesc mult că ați găsit timp să discutați cu noi. Suntem în mijlocul sărbătorilor de iarnă. Cele pe stil nou au trecut, mai sunt cele pe stil vechi. Ce semnificație au pentru dvs. sărbătorile de iarnă și aș vrea să vă întreb că vă amintiți de vremea când erați copil de sărbătorile de iarnă.
ÎPS Vladimir: În primul rând, aș dori să-i felicit pe toți creștinii noștri ortodocși, cei care țin de stilul vechi, cu Nașterea Mântuitorului Hristos, Sfântul Vasile și Boboteaza. Pentru fiecare creștin, sărbătorile bisericești au o însemnătate. Prima este că s-a născut Mântuitorul Hristos, care îl slăvim acum prin rugăciuni, prin faptele noastre bune, fiindcă venind pe pământ el a adus o speranță. El a adus o speranță în împăcarea omului pământesc cu bunul Dumnezeu. Născându-se pe pământ, au venit să se închine și păstorii, au venit să se închine și magii și au adus daruri. Prin aceasta, ei au arătat cine este Cel care s-a născut în ieslele Betleemului. Până în prezent, și noi, creștinii ortodocși, în această zi ne străduim să facem daruri celor care ne înconjoară. Dar în primul rând noi punem lumina care vine de la răsărit ca să ne lumineze calea creștinilor noștri pentru a face fapte bune. Biserica noastră, țara noastră să facă aceste fapte bune, dar cu părere de rău nu totdeauna reușim. De aceea, nu numai în ziua Nașterii Mântuitorului, ci pe parcursul anului în sfânta biserică la fiecare slujbă preotul se roagă pentru biserică, de Dumnezeu pentru a păzi țara noastră, Republica Moldova, și pentru oastea ei. Prin aceasta, noi îl rugăm pe bunul Dumnezeu să trimită pace pe pământ, acea pace care a adus-o prin Nașterea Sa. Sper că prin aceasta, prin rugămintea noastră, prin rugăciunea noastră și cei care vin la biserică, cei care sunt de credință ortodoxă vor respecta acest îndemn și atunci și societatea noastră va deveni o societate mai sănătoasă.
2018 este un an complicat pentru Republica Moldova. Este un an electoral. Ce recomandă Mitropolitul clericilor în timpul unui an electoral, fiindcă am văzut în exercițiile electorale precedente, preoți implicându-se activ în alegeri, iar asta s-a văzut. S-a regăsit și în anumite sondaje de opinie care arată că încrederea în biserică scade și, în mare parte, datorită implicării preoților în politică.
Adeseori, noi suntem și criticați. Criticați, mai ales, de cei care stau la cârma statului că se implică biserica. Adeseori, noi vorbim cum ar trebui să arate acest om, care să fie calitățile lui și nu vorbim de fiecare persoană în parte. În caz că apar unele neînțelegeri, când apar candidații la oarecare funcție, noi trebuie să-i invităm, în primul rând, în sfânta biserică ca dânșii să se mărturisească, să se împărtășe, să-i slujim un tideum la toți împreună. Să-i binecuvântăm și pe urmă fiecare creștin să-și aleagă persoana care ar dori să fie în Parlament sau la cârma țării. Dar adeseori, suntem învinuiți, fiindcă și preotul, fie și arhiereul, adică are o persoană care îi este mai aproape de sufletul său. De aceea, practic, îi îndeamnă pe creștini iată ar fi bine să votăm pentru acesta, este mai aproape de biserică, care ne-a ajutat biserica și clar că aici nu putem de fiecare să judecăm acești preoți, fiindcă el din gânduri bune, nu din gânduri rele, îl îndeamnă pe om să candideze pentru un candidat sau pentru altul. Dar clar că cel mai bine ar fi să nu ne implicăm. Bunul Dumnezeu de sus să aleagă, să arate cu degetul cel care trebuie să fie la cârma conducerii statului sau a Parlamentului, scrie Prime.md.
Ce se întâmplă cu cei care nu țin cont de recomandarea domniei voastre? Preoții care se implică activ, fac campanie în localități.
Bunul Dumnezeu chiar lui Adam și Eva, când erau încă în Rai, le-a dat libertate. De aceea și noi, trăind pe acest pământ, avem și mai mare libertate. Clar că noi avem canoanele bisericești, regulile bisericești care trebuie să le respectăm. Dar câteodată se întâmplă că și un creștin, dar și câte un preot, se abate de la acest respect. Clar că noi îi invităm fie la mitropolie, fie la episcopie, îl mustrăm, îl tragem, în ghilimele, de urechi ca să nu se implice. Dar omul este om. E imposibil chiar să trăiască așa cum am dori noi. Intrând democrația în stat în oameni și intră câte un pic și în biserica ortodoxă, ceea ce nu ar trebui să fie. Dar noi doar suntem trăitori pe acest pământ. De aceea ar fi bine cei care au făcut acest lucru, să vină să se mărturisească, să primească dezlegare și mai departe să nu se implice.
Ce relație ați dori să fie între stat, sau mai bine zis, între guvernare și biserică? Discuții aprinse au fost atunci când s-a discutat despre legea egalității șanselor, discuții aprinse sunt vis-a-vis de predarea religiei în școli. Discuții aprinse sunt pe seama veniturilor pe care le are biserica. Trebuie sau nu trebuie să fie impozitată.
Noi de fiecare dată am dorit ca relațiile între biserică și stat să fie normale. Într-un stat ca Republica Moldova, cei care sunt majoritatea de credință ortodoxă, aceste relații ar fi de dorit ca să fie până la sfârșitul veacului cele mai bune, fiindcă noi nu susținem unul pe altul, ci colaborăm. Noi colaborăm pentru binele fie statului, pentru binele bisericii. Ne consultăm cu conducerea statului cum am face mai bine ca să fie și pentru biserică și pentru stat. În ceea ce privește biserica, trebuințele, nu toți cunosc că noi nu suntem asigurați de stat cu nimic. Adică bisericile, ca clădiri, aparțin Ministerului Culturii, adică aparțin statului. Ne sunt date în folosință și noi, cei care conducem cu această biserică sau fie preotul împreună cu consilierii săi, au grijă de clădirea, adică de biserica care nu le aparține lor, aparține statului. De fiecare dată, preotul, creștinii, îndeamnă să jertfească pentru întreținerea bisericii ca clădire, pentru toate construcțiile auxiliare care există pe acest teritoriu. Mai mult decât atât, din această jertfă plătesc serviciile comunale, plătesc salariul la preot și la cei care sunt angajați în această biserică. Câteodată, de asemenea, suntem criticați de ce costă botezul 300, 500 sau poate și mai mult în această biserică. Dar nimeni nu vorbește despre aceea că preotul are botez o dată pe lună, dar poate o dată în trimestru. De aceea, sunt exagerate aceste prețuri pentru a avea bani să întrețină această biserică. De aceea au fost puse întrebări ca să pună aparate de casă pentru biserică. Vă închipuiți ce s-ar primi atunci în biserică? Vin creștinii la slujbă, așteaptă până îi dă bonul de plată și îi pune lumânarea ceea. În biserică există jertfă și toți trăitorii sau mai bine zis slujitorii din biserică trăiesc din această jertfă cât creștinul jertfește. Dar nu punem taxe cât creștinul trebuie să plătească. Când vedeți în biserică undeva niște taxe, este un îndemn cam aproximativ cât ar trebui să fie. Dar fiecare preot, în fiecare trimestru, dă darea de seamă la mitropolie. Mitropolia, în fiecare lună, dă darea de seamă la organele fiscale. De aceea, este o transparență și noi, cei de la conducerea mitropoliei, ținem cont de aceasta și în fiecare an, în fața arhiereilor, protopopilor, dăm această dare de seamă. Adică, dânșii știu cât au jertfit și știu unde banii aceștia s-au dus. Dar această întrebare nu pun acei care jertfesc pentru întreținerea fie bisericii, fie sediul mitropoliei, dar cei care sunt departe de biserică și le pare că dacă pe semestru o biserică a dat 100 sau 200 de lei pentru întreținerea mitropoliei este o sumă exagerată sau o sumă foarte mare. Dar nu întreabă cât noi cheltuim pentru întreținerea acestui sediu, nu vorbesc de gazele naturale, electricitatea, telefoanele și multe, multe altele.
Există, să-i zicem un conflict, poate greșesc, între Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei. Există vreo cale ca să fie depășită această problemă? Există o cale de unificare a bisericilor sau, mai bine zis, să fie o cale de împăcare și colaborare dintre Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Moldovei?
Acest conflict a apărut în anii ’90 când a fost reactivată Mitropolia Basarabiei. Clar că și gândirile erau atunci altele și la cârma țării erau alte persoane. Eu cred că a trebuit de-l făcut, dar nu așa cum s-a procedat în anul 1992. A trebuit să fie o înțelegere între patriarhate de la bun început, Patriarhia Moscovei și Patriarhia Română, cum să procedeze ca să fie liniște pe acest teritoriu între Prut și Nistru. Doar așa cazuri au fost în istorie între patriarhate și ar fi fost bine să fie și aici. Când a fost reactivată Mitropolia Basarabiei, eu am avut întrevedere cu Preafericitul, Dumnezeu să-l ierte, Patriarh Teoctist și l-am întrebat pentru ce s-a făcut acest lucru. Dânsul mi-a spus că nu suntem noi de vină, ci sunt parlamentarii dvs. și senatorii noștri. Adică, pe linie politică au făcut acest lucru. Bine! S-a întâmplat. Mai departe, au fost neînțelegeri. Acum, acele neînțelegeri, practic, dispar. Noi am dori să comunicăm, să dialogăm cu Mitropolia Basarabiei pentru a găsi o soluție oarecare ce facem mai departe. Există și o mitropolie, există și altă mitropolie și toți suntem de credință ortodoxă. De aceea, eu am propus de mai multe ori, și acum propun, că ar fi foarte bine să ducem un dialog. Cred că au trece sărbătorile de iarnă cu bine, fiindcă și dânșii serbează toate sărbătorile pe stil vechi, și noi suntem care serbăm pe stil vechi, și după toate sărbătorile acestea ar fi bine să participăm la un dialog, pentru a întări poziția bisericii în societate, pentru a scoate toată neghina care există în mitropolie fie și în Mitropolia Moldovei, fi și în Mitropolia Basarabiei. Eu cred că o să reușim acest lucru să-l facem. Noi intenționăm, am încercat acest lucru, și cred că o să confirme și cei din Mitropolia Basarabiei. 26.22 Episcopul meu vicar Preasfințitul Ioan, Episcop de Soroca, de câteva ori a vorbit cu Preasfințitul Antonie pentru a avea aceste întrevederi. Nu s-a reușit. Nu cunosc care este problema, dar sper că pentru viitor, mai ales că vorbim în public, acum toți ne ascultă, noi suntem deschiși pentru a dialoga.
Ce își dorește Mitropolitul Moldovei de la anul 2018 și ce le dorește tuturor cetățenilor, inclusiv, politicienilor sau oamenilor de rând?
În primul rând, aș dori ca pacea, liniștea care a adus-o Iisus Hristos pe pământ să fie mereu în inimile și sufletele noastre. Trebuie cu toții să ne rugăm ca Dumnezeu să ne audă. Dacă ne vom ruga cu toții împreună, atunci p să dispară din societate această neînțelegere. Ne pare foarte rău că există foarte multă răutate. Chiar și cei vârstnici și cei micuți nu au dragoste unul față de altul așa cum s-ar cădea să fie. De aceea, îi îndemn pe toți și pe mic, și pe mare, și pe preoți, și pe enoriași, și pe conducătorii statului, să fie mai buni la suflet, să se roage mai mult. Bunul Dumnezeu văzând că noi suntem rugători, văzând că noi avem dragoste unul față de altul, ne-a trimite liniște și pace pe acest binecuvântat de Dumnezeu pământ.