Fostul şef al serviciului irakian de informaţii Mustafa al-Kazemi a obţinut în cursul nopţii de miercuri spre joi votul de încredere al deputaţilor purtând măşti sanitare şi mănuşi din cauza coronavirusului, punând capăt la cinci luni de vacanţă guvernamentală într-o ţară care traversează cea mai gravă criză economică şi socială.

Din cei 329 de deputaţi ai celui mai fragmentat parlament din istoria recentă a Irakului, au fost prezenţi numai 255.   Ei au votat în favoarea unui nou prim-ministru de 53 de ani, rară personalitate politică având uşi deschise la Washington, ca şi la Teheran, puteri inamice dar acţionând amândouă în Irak.  

Acest vot a încheiat astfel mandatul lui Adil Abdul-Mahdi, primul şef de guvern care, în Irakul de după Saddam Hussein, şi-a părăsit postul înainte de sfâşitul mandatului, în urmă cu cinci luni.  

Deputaţii au mai aprobat 15 miniştri ai unui cabinet care în mod obişnuit numără 22 de titulari.

Posturile-cheie de la Petrol şi Externe sunt vacante deocamdată, în timp ce Irakul traversează cea mai gravă criză economică din istoria sa recentă, după ce şi-a văzut veniturile obţinute din vânzarea ţiţeiului, singura sursă de valută, împărţite la cinci într-un an.  

Ministerul de Interne i-a revenit generalului Othman al-Ghanmi, şeful de stat-major al armatei, frecvent văzut în Siria alături de iranieni şi de ruşi pentru a coordona lupta împotriva grupării Stat Islamic. La Sport şi Tineret a fost numit popularul Adnan Dirjal, fost căpitan al echipei naţionale de fotbal, iar la Finanţe Ali Allawi, profesor universitar şi fost ministru.   

Dând asigurări că doreşte să gestioneze "tranziţia" înaintea "alegerilor anticipate" pentru care nu a oferit niciun calendar, Mustafa al-Kazemi s-a declarat conştient "de crizele care se succed şi se acumulează pentru mai rău cu începere din 2003", când americanii l-au răsturnat pe fostul dictator Saddam Hussein.  

În octombrie, Irakul a fost scena unei revolte populare inedite prin spontaneitate şi amploare, reclamând o înnoire completă a sistemului politic şi a tuturor membrilor acestuia. Bagdadul a răspuns prin represiune - peste 550 de morţi - şi un plan prevăzând alegeri anticipate fără să precizeze, totuşi, nici data, nici modalitatea de organizare, scrie adevarul.ro.