Israel: Doi miniştri vor modificarea legii privind statul-naţiune. Care este motivul
foto: publika.md
Doi miniştri israelieni au cerut amendarea noii legi adoptate săptămâna trecută de parlament care defineşte Israelul ca fiind 'statul-naţiune al poporului evreu', astfel încât actul normativ să ţină cont de membrii minorităţii druzilor, scrie agerpres.ro.
Această lege, adoptată în urmă cu o săptămână de parlamentul israelian, stipulează că 'Israelul este patria istorică a poporului evreu şi acesta are un drept exclusiv la autodeterminare în el'. De asemenea, ea prevede că stabilirea de 'localităţi evreieşti (pe teritoriul israelian) ţine de interesul naţional' şi face din limba ebraică singura limbă oficială din Israel.
Ministrul finanţelor israelian Moshé Kahlon a declarat joi, la postul public de radio, că noua lege a fost votată în grabă şi ar trebui să fie amendată. ''Să aducem atingere comunităţii druzilor ar fi ultimul lucru pe care l-am dori'', a spus Kahlon, liderul partidului Kulanu, a doua forţă politică a coaliţiei guvernamentale conduse de premierul Benjamin Netanyahu.
Miercuri, ministrul educaţiei Naftali Bennett, liderul partidului naţionalist 'Căminul evreiesc', a spus că în actuala sa formă legea aduce prejudicii druzilor.
O întâlnire pe acest subiect este prevăzută pentru joi după-amiază între deputaţii druzi, premierul Benjamin Netanyahu şi miniştrii Moshé Kahlon (finanţe) şi Avigdor Lieberman (apărare).
Druzii, care trăiesc în principal în Galileea (nordul Israelului), vorbesc araba, iar credinţa lor religioasă provine dintr-un islam heterodox. Spre deosebire de arabii israelieni, druzii servesc în armata israeliană, fiind destul de numeroşi în rândul militarilor de carieră.
Legea respectivă stipulează că 'Israelul este patria istorică a poporului evreu şi acesta are un drept exclusiv la autodeterminare în el'.
Textul amendat afirmă că 'statul consideră că dezvoltarea de aşezări evreieşti ţine de interesul naţional şi că statul va lua măsuri pentru a încuraja, pentru a face să progreseze şi să slujească acest interes'.
Sub precedenta versiune, proiectul de lege evoca posibilitatea înfiinţării de localităţi rezervate exclusiv evreilor, ceea ce îi excludea pe cetăţenii arabi israelieni, care reprezintă 17,5% din populaţia totală israeliană, evreiască într-o majoritate foarte mare.
Această lege, adoptată în urmă cu o săptămână de parlamentul israelian, stipulează că 'Israelul este patria istorică a poporului evreu şi acesta are un drept exclusiv la autodeterminare în el'. De asemenea, ea prevede că stabilirea de 'localităţi evreieşti (pe teritoriul israelian) ţine de interesul naţional' şi face din limba ebraică singura limbă oficială din Israel.
Ministrul finanţelor israelian Moshé Kahlon a declarat joi, la postul public de radio, că noua lege a fost votată în grabă şi ar trebui să fie amendată. ''Să aducem atingere comunităţii druzilor ar fi ultimul lucru pe care l-am dori'', a spus Kahlon, liderul partidului Kulanu, a doua forţă politică a coaliţiei guvernamentale conduse de premierul Benjamin Netanyahu.
Miercuri, ministrul educaţiei Naftali Bennett, liderul partidului naţionalist 'Căminul evreiesc', a spus că în actuala sa formă legea aduce prejudicii druzilor.
O întâlnire pe acest subiect este prevăzută pentru joi după-amiază între deputaţii druzi, premierul Benjamin Netanyahu şi miniştrii Moshé Kahlon (finanţe) şi Avigdor Lieberman (apărare).
Druzii, care trăiesc în principal în Galileea (nordul Israelului), vorbesc araba, iar credinţa lor religioasă provine dintr-un islam heterodox. Spre deosebire de arabii israelieni, druzii servesc în armata israeliană, fiind destul de numeroşi în rândul militarilor de carieră.
Legea respectivă stipulează că 'Israelul este patria istorică a poporului evreu şi acesta are un drept exclusiv la autodeterminare în el'.
Textul amendat afirmă că 'statul consideră că dezvoltarea de aşezări evreieşti ţine de interesul naţional şi că statul va lua măsuri pentru a încuraja, pentru a face să progreseze şi să slujească acest interes'.
Sub precedenta versiune, proiectul de lege evoca posibilitatea înfiinţării de localităţi rezervate exclusiv evreilor, ceea ce îi excludea pe cetăţenii arabi israelieni, care reprezintă 17,5% din populaţia totală israeliană, evreiască într-o majoritate foarte mare.