Istoria Parlamentului Republicii Moldova începe în primăvara anului 1990, când au avut loc primele alegeri, în baza sistemului electoral majoritar. În urma scrutinului, au fost aleşi 371 de deputaţi. Activitatea primului legislativ a fost sub semnul procesului de renaștere naţională.

"Republica Moldova trebuie să devină stat cu adevărat suveran, proclamându-şi imediat independenţa", declara Alexandru Moşanu, primul preşedinte al Parlamentului.

În data de 23 mai 1991, în baza hotărârii deputaţilor, fosta republică unională RSSM este redenumită în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem devine primul Parlament al Republicii Moldova. Acesta a mai fost numit, simbolic, Parlamentul Independenţei. Asta pentru că, în data de 27 august 1991, a fost adoptată Declaraţia de Independenţă a ţării noastre.

"Putem să punem începutul unei noi epoci în viaţa Moldovei, să conturăm un viitor liber şi democratic, un viitor în care drepturile omului vor sta la temelia noii puteri de stat", a precizat Mircea Snegrur, fostul preşedinte al Republicii Moldova (1990-1996).

De asemenea, primul Parlament democratic a mai adoptat tricolorul, stema şi drapelul. Deputaţii au votat şi alte acte legislative pentru consolidarea şi funcţionarea Republicii Moldova.

Ulterior, în urma unei crize parlamentare, în anul 1993, legislativul s-a autodizolvat, nu înainte însă de a fixa data unui scrutin anticipat – 27 februarie 1994.