Europa întreprinde măsuri după ce cutremurul din Japonia a provocat creşterea nivelul de radiaţii de 1600 de ori în jurul centralei Fukushima. Subiectul a fost discutat la emisiunea "Fabrika" de la Publika TV.

Ion Băhnărel, directorul Centrului Naţional de Medicină Preventivă, susţine că acest nivel de radiaţii nu prezintă un pericol eminent pentru populaţia Japoniei. "Măsurile obligatorii au fost luate, întrucât japonezii sunt foarte ascultători şi disciplinaţi. Păcat doar că avem "fluturaşii reactivi": iod şi cesiu, care s-au depistat în spanac, dar posibil să apară şi în alte produse alimentare ca mărarul, pătrunjelul, coacaza, în ceai şi tutun", precizează directorul Centrului.

Artur Buzdugan, directorul Agenţiei Nucleare şi Radiologice, a afirmat că în secolul XX, populaţia globului a avut parte de 2 cazuri în care nivelul de radiaţie a fost atât de mare: în 1979, în SUA s-a înregistrat aceiaşi doză de radiaţie ca şi la Fukushima, iar cel mai mare nivel a fost depistat la Cernobâl în 1986. "Totuşi nu putem vorbi de un nou Cernobâl, întrucât reactoarele de la Fukushima sunt dintr-o altă generaţie. Japonezii au învăţat lecţia mai bine ca ucrainenii", conchide Artur Buzdugan.

Cercetătorul Institutului de Fizică Aplicată, Constantin Gudima, a readus aminte că la Cernobâl a fost o greşeală de personal în urma unui experiment şi accidentul a fost ascuns timp de 3 zile fiind catalogat drept o explozie nucleară, în timp ce la Fukushima a fost "mâna naturii" şi de care s-a anunţat imediat.

Fiind întrebaţi dacă Japonia trebuie să renunţe la reactoarele nucleare, invitaţii emisiunii au afirmat că aceasta nu va renunţa la ele, întrucât nu are alternative pentru a fi asigurată cu energie electrică constantă, la fel ca şi Franţa şi Germania, dar care îşi vor întări sistemul de securitate.

Amintim că Japonia a fost lovită la 11 martie de un cutremur de 9 grade pe scara Richter. Acesta a afectat reactoarele nucleare de la Fukushima şi a provocat decesul a peste 20.000 de persoane.