Târgul Naţional al Covorului, organizat în premieră la Chișinău, a adunat zeci de meșteri populari din diferite raioane ale țării şi gospodine care și-au prezentat valoroasele lucrări moștenite. La Târgul Național al Covorului au fost expuse lucrări din diferite colțuri ale Moldovei. Cele mai vechi covoare au fost aduse din muzeele satelor sau din zestrea unor gospodine.

Unul din cele mai vechi covoare, țesut în 1790 la mănăstirea din Vărzărești, se păstrează la Muzeul de Istorie și Etnografie din Criuleni.

"Este cadonat muzeului de către părintele Iurie Chicul, originar din Criuleni. Este pomul vieții, se mai numea. Și cocoana reprezintă aceste rombici care se numesc cocoana", a explicat o persoană.

Raisa Lungu, meșter popular din satul Crișcăuți, raionul Dondușeni, a adus câteva covoare moștenite de la străbunici. Cel mai vechi a fost ţesut în 1869.

"Covorul este de la bunica Eva, care l-a țesut aproape cu 200 de ani în urmă, cu culori naturale și s-a păstrat pentru că a fost iscălit de ea. Când țesea, l-a semnat", a menţionat meşterul popular

Un alt covor, o altă istorie. Lectorul universitar Silvia Grosu a moștenit covorul de la bunica ei care a locuit în satul Cureșnița, raionul Soroca: "Este zestrea făcută pentru bunica mea, pentru nunta ei din 1920. A fost țesut în familie cu mult mai înainte de către străbunica Marianca. Eu când am conștientizat viața mea, l-am văzut pe perete, la patul mamei, pe un perete larg, pus acest covor. Când am mai crescut el a fost așternut pe jos în camera cea mai frumoasă. Toate serbările noastre s-au făcut cu acest covor".

Şi prima doamnă, Margareta Timofti, păstrează acasă un covor ţesut de mama ei: "Este un podnos, așa se numea, la noi în sat așa. Era ca un platou care are ornamentele noastre tradiționale vechi și era în casa mare la noi".

La deschiderea târgului, a participat ministrul în exercițiu al Culturii, Monica Babuc.

"Dragii mei vă invit să vedeți ceste comori pe care nu le-am văzut deja de zeci, dacă nu de sute de ani. Și ele merită să fie văzute. Și noi merităm să cunoaștem valoarea lor", a declarat Monica Babuc.

Specialiştii spun că putem deosebi cu uşurinţă un covor vechi.

"Covoarele vechi au două, trei culori, nu mai mult. Pe când covoarele de astăzi au până la 30 de culori", a subliniat șefa de secție la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Maria Ciocanu.

Una dintre zonele târgului a fost numită "covorul prieten". În acest an, țara prietenă care a demonstrat arta țesutului național este Azerbaidjan.

"Covoarele din Azerbaidjan se deosebesc de alte covoare din lume prin ornament. Fiecare detaliu vorbește despre ceva. Cel mai des, tipul covorului reprezintă zona în care a fost creat", a precizat soția ambasadorului Republicii Azerbaidjan în Moldova, Makili-Aliyeva Natavan.

Cei prezenți la târg au rămas impresionați de frumusețea covoarelor naționale vechi:

"Îmi place foarte mult și sunt atașată de tot folclorul nostru moldovenesc. Laudă la cei care au păstrat până acuma covoarele, iele, tot ce-i frumos".

"Eu știam de fapt că sunt deosebite, dar acum, toate împreună m-au fascinat. Și faptul că au făcut o sărbătoare deosebită pentru cei care sunt prezenți".

Obiectivul evenimentului este de a promova țesutul covoarelor și textilelor din lână, precum și a covoarelor basarabene atât pe plan național, cât și internațional.