Capitala a îmbrăcat straie de sărbătoare. De dimineaţă, mai mulţi oficiali, au depus flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Ulterior, a început liturghia de hram la Catedrala Mitropolitană.

Pe parcursul zilei vor fi organizate mai multe manifestări culturale. Iar la ora 17:30, în Piaţa Marii Adunări Naţionale va avea loc un concert la care vor evolua artişti autohtoni, printre care Zinaida Julea, Adriana Ochişanu, soprana Mariana Bulicanu şi surorile Osoianu.

Surpriza din acest an este interpretul român Connect-R.

Bugetul alocat pentru organizarea sărbătorii e de aproape 900 de mii de lei. În acest an, hramul oraşului Chişinău va fi sărbătorit fără focuri de artificii. Primarul interimar, Ruslan Codreanu, a anunţat că decizia a fost luată în semn de solidaritate cu victimele exploziei de săptămâna trecută.

Astăzi, traficul rutier pe bulevardul Ştefan cel Mare între străzile Ismail şi Mihai Viteazu va fi restricţionat, iar transportul public va circula pe drumurile adiacente.

Capitala împlineşte astăzi 582 de ani, perioadă în care a cunoscut deopotrivă realizări şi insuccese, laude şi critici. La începuturi, oraşul Chişinău era o moşie boierească pe malurile râului Bâc, care avea aproape 10 gospodării ţărăneşti, spun istoricii.

În 1641, domnitorul Vasile Lupu trece moşia în proprietatea Mănăstirii Sfânta Vineri, din Iaşi. Au urmat două secole în care numărul meşteşugarilor şi negustorilor a crescut semnificativ. Încet-încet, Chişinăul a devenit un mic târg, a cărui dezvoltare accelerată a început din 1812, când devine capitala guberniei Basarabia. La mijlocul secolului al 19-lea, datorită arhitectului Alexandru Bernardazzi, Chişinăul capătă aspect de oraş. Apoi a urmat unirea cu Ţara România. După 1918, în Chişinău sunt deschise mai multe şcoli, tipografii, biblioteci, teatre şi încep să funcţioneze întreprinderi industriale. Capitala se dezvoltă şi ajunge un important centru administrativ, economic şi cultural.

În prezent, în oraşul Chişinău locuiesc aproape 700 de mii de oameni.