Republica Moldova sărbătoreşte, astăzi, 28 de ani de independenţă. În această zi, în anul 1991, o mare de oameni a scris în Piaţa Marii Adunări Naţionale cel mai important capitol din istoria ţării, independenţa.

După ce puciul de la Moscova a eşuat, a început practic destrămarea Uniunii Sovietice. Deja până atunci, în Moldova s-a trecut la grafia latină, a fost adoptat tricolorul ca drapel naţional, stema şi imnul ţării, dar şi declaraţia de suveranitate.

La 15 ianuarie 1988, un grup de scriitori şi oameni de cultură s-au adunat la bustul lui Mihai Eminescu din Capitală, de ziua poetului, ca să-i aducă un omagiu. De atunci, astfel de mitinguri paşnice de promovare a valorilor naţionale au devenit mai frecvente, iar numărul participanţilor a ajuns la câteva sute. Vara anului 1989 a fost marcată de ample manifestaţii în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Mii de moldoveni adunaţi din toate colţurile ţării au cerut limbă de stat şi alfabet în grafie latină. Dorinţa lor a prins viaţă în 31 august. Nu a fost suficient, pentru că moldovenii doreau să fie independenţi și au mers cu protestele mai departe. La 27 aprilie 1990, drapelul sovietic de pe clădirile instituţiilor de stat este înlocuit cu tricolorul. Toate aceste evenimente au fost pilonii de bază ai drumului spre ziua istorică de 27 august 1991, când este votată declaraţia de independenţă.

“Parlamentul RM ales în mod democratic, unanim a adoptat declaraţia despre independenţa Republicii Moldova! Victorie! Victorie", a spus MIRCEA SNEGUR, primul preşedinte al R.Moldova .

La Marea Adunare Naţională, 278 din totalul celor 372 de deputaţi din primul Parlament au votat pentru independenţa ţării. Actul a fost întocmit de Alexandru Moşanu, preşedintele de atunci al Legislativului, împreună cu o echipă de istorici, lingvisți şi scriitori, membri ai Mişcării de eliberare naţională. Astfel, Moldova a devenit a şaptea ţară din URSS care şi-a proclamat suveranitatea, urmând Belarusul şi Ucraina.

"Victorie, Independenţă !"

În timpul manifestaţiilor violente din 7 aprilie 2009 originalul declaraţiei de independenţă a fost distrus. În 2010, însă, membrii primului Parlament şi-au pus semnătura pe o copie a declaraţiei de independenţă.