Dobândirea cetățeniei Republicii Moldova se va face după alte reguli. Modificările efectuate la Legea cetățeniei au fost publicate în Monitorul Oficial.

Potrivit documentului, se va considera cetățean copilul născut pe teritoriul Republicii Moldova din părinţi care au cetăţenia unui alt stat sau unul dintre care este apatrid, sau beneficiar de protecţie internaţională, iar celălalt este cetăţean străin.

Condiția este că, la momentul nașterii, cel puţin unul dintre părinţi deţine drept de şedere sau beneficiază de protecţie internaţională acordate de autorităţile competente ale Republicii Moldova ori este recunoscut apatrid de autorităţile competente ale Republicii Moldova.

Până la operarea modificărilor la art. 11 lit. c), legea spunea că este considerat cetățean copilul născut pe teritoriul Republicii Moldova din părinţi care au cetăţenia unui alt stat sau unul dintre care este apatrid, iar celălalt cetăţean străin.

Mai mult, în privința dobândirii cetățeniei vor decide, de comun acord, părinţii acestuia. În cazul în care părinţii nu cad de comun acord, asupra apartenenţei copilului la Republica Moldova, va decide instanţa de judecată. În cazul copilului care a atins vârsta de 14 ani se va cere consimţămîntul lui, autentificat de notar, scrie bizlaw.md.

La capitolul dobândirea cetățeniei prin recunoaștere s-a completat art. 12 cu noi prevederi. Astfel, persoanele cu vârsta de peste 18 ani, născute pe teritoriul Republicii Moldova, care nu sunt luate în evidenţă de autoritatea competentă ca cetăţeni şi care nu deţin dovada cetăţeniei sunt recunoscute ca cetăţeni ai Republicii Moldova. Data dobândirii cetățeniei se consideră data exprimării consimțământului în scris în acest sens. În cazul în care persoana nu este de acord cu data dobândirii cetăţeniei, la solicitarea acesteia, autoritatea competentă determină data dobândirii cetăţeniei în temeiul documentelor care confirmă că persoana respectivă întrunea sau întruneşte condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare sau de cea anterioară, prin care a fost declarată cetăţean al Republicii Moldova.

La fel, art. 12 a fost completat cu un nou aliniat în care se spune că persoanele care până la 28 iunie 1940 au locuit în Basarabia, în Nordul Bucovinei, în ţinutul Herţa şi în R.A.S.S.M. și urmaşii lor, nu pot fi recunoscute ca cetăţeni ai Republicii Moldova în cazul în care, în procesul de recunoaştere, prezintă informaţii false sau ascund unele date pertinente, a căror cunoaştere ar duce la respingerea cererii.