Politica paşilor mici, întreprinsă de guvernarea de la Chişinău, pentru soluţionarea conflictului trasnistrean este una corectă, însă aceasta ar putea intra în contradicţie cu Legea privind statutul juridic al localităţilor din stânga Nistrului, adoptată în 2005. De această părere sunt experţii Asociaţiei pentru Politică Externă, care mai spun că legea trebuie ajustată la actualul context.

"Este important ca Parlamentul Republicii Moldova să reactualizeze legea sa. În acelaşi timp să reafirme acele linii roşii, acele principii de bază pe care se va baza soluţionarea, reglementarea şi statutul juridic al regiunii transnistriene", a menţionat directorul executiv APE, Victor Chirilă.

Potrivit lui Victor Chirilă, legea a fost adoptată pentru a preveni federalizarea Republicii Moldova conform planului Iuşcenco din 2005, care prevede democratizarea şi demilitarizarea regiunii transnistrene. Victor Chirilă a menţionat că iniţierea negocierilor cu privire la statutul juridic al regiunii transnistrene, fără demilitarizarea completă, va afecta statutul Republicii Moldova în acest proces.

Totodată, Chirilă a precizat că în timpul tratativelor trebuie abordate două subiecte, excluse anterior de Federaţia Rusă. Este vorba despre retragerea trupelor ruse din raioanele de est şi înlocuirea misiunii de pacificare ruse cu una de observatori civili cu mandat internaţional.

Referindu-se la arestarea jurnalistului moldovean Simion Niculin, experţii au spus că nu este cazul să se facă declaraţii înainte de a se cunoaşte concluziile anchetei.

"El nu a fost arestat de către o administraţie nerecunoscută, a fost arestat de către un stat care se aliază la toate procedurile internaţionale", a subliniat Radu Vrabie, director de programe APE.

Următoarea rundă de negocieri în formatul 5+2 va avea loc în septembrie, la Viena. În 1999, la Istambul, Rusia şi-a asumat angajamentul de a retrage trupele şi armamentul său din regiunea transnistreană.