Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko cere Radei Supreme să instituie STARE DE RĂZBOI în Ucraina
Rada Supremă de la Kiev urmează să decidă astăzi dacă instituie stare de război în Ucraina. O solicitare în acest sens a venit din partea preşedintelui Petro Poporşenko, după ce marina militară din Rusia a atacat ieri trei nave de război ucrainene. Liderul de la Kiev susține că gestul provocator al Moscovei este un act care încalcă dreptul internațional și nu are altă soluție decât să impună legea marțială pentru o perioadă de 60 de zile.
"În calitate de comandant suprem al Forţelor Armate ale Ucrainei şi în conformitate cu prevederile Constituţiei ţării noastre, susțin decizia cabinetului militar de a discuta despre punerea în aplicare a legii marțiale. Vom veni cu această propunere în Parlament. Vreau să subliniez că aplicarea legii marțiale nu înseamnă că Ucraina va lansa atacuri. În acest mod, vrem doar să ne apărăm teritoriile şi cetăţenii", a declarat Petro Poroşenko, președintele Ucrainei.
Rada Supremă se convoacă în şedinţă la ora 16:00 pentru a examina demersul lui Poroşenko. Două ore mai târziu, Consiliul de Securitate al ONU se reuneşte de urgenţă în legătură cu situaţia tensionată dintre Moscova şi Kiev. Tot astăzi, la Bruxelles, va avea loc o întrevedere la nivel de ambasadori între NATO şi Ucraina. Întâlnirea a fost convenită la telefon de secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, şi liderul de la Kiev, Petro Poroşenko. Între timp, Uniunea Europeană au făcut apel la detensionarea situaţiei, după incidentul din Marea Azov şi a cerut Rusiei să restaureze libertatea de trecere prin strâmtoarea Kerci.
O reacţie a venit şi din partea Ministerului de Externe al Moldovei. Într-o postare pe Facebook, reprezentanţii instituţiei au precizat că ţara noastră reconfirmă susţinerea şi recunoaşterea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, precum şi dreptul acesteia de a folosi apele internaţionale.
Acuzaţiile Kievului au fost contestate de Rusia. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, susţine că Ucraina este cea care de fapt a provocat acest incident.
"Cred că ucrainenii au făcut asta pentru a avea profituri suplimentare din această situaţie. Ei au ştiut că, şi de această dată, SUA şi Europa vor fi de partea lor, a provocatorilor", a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.
Manifestaţii au catalogat gestul Rusiei drept un act de agresiune.
"Cred că acest incident reprezintă un atac direct al Rusiei asupra Ucrainei, altfel nu pot să-l percep."
Potrivit Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, totul a început în data de 23 noiembrie când trei nave militare au pornit din Odesa spre baza din Mariupol. Ajunşi în apropiere de strâmtoarea Kerci, comandanţii ucraineni au cerut permisiunea de a traversa pe sub podul care leagă Rusia de peninsula Crimeea.
După mai bine de şapte ore de aşteptare, ei au fost înştiinţaţi că accesul este interzis din cauza unui petrolier eşuat. Informaţia e contestată însă de militarii din ţara vecină care susţin că în acea perioadă pe acolo au trecut fără probleme trei nave ruseşti. Prin urmare comandaţii vaselor militare ale Ucrainei au decis să continue mişcarea spre Odesa. Atunci, asupra lor a fost deschis focul, iar o navă a fost lovită de un vas de patrulare al Rusiei.
"Loveşte-l în partea dreaptă! Loveşte-l! Înainte! Ţineţi-vă! E bine!"
În cele din urmă, navele au fost capturate, iar şase militari ucraineni au fost răniţi.
"În scopul opririi navelor militare ucrainene au fost folosite arme. Drept rezultat, în apele teritoriale ale Rusiei din Marea Neagră toate cele trei nave au fost arestate şi duse în portul Kerci", a declarat Anton Lozovoi, reprezentant al FSB în Crimeea.
În apărarea lor, ruşii au declarat că nu au fost anunţaţi de comandanţii celor trei nave ucrainene că intenţionează să treacă prin strâmtoarea Kerci şi că nici nu erau incluşi în grafic.
Strâmtoarea Kerci face legătura dintre Marea Neagră şi Marea Azov şi separă peninsula ucraineană Crimeea de peninsula rusească Taman. Suprafaţa Mării Azov este împărţită de Ucraina şi Rusia. În 2003, cele două ţări au semnat un acord bilateral care stipulează că navele militare ucrainene au dreptul să treacă liber prin strâmtoarea Kerci.
- Rudele pasagerilor cursei aeriene MH17, doborâtă de militarii ruşi deasupra Ucrainei, au dat în judecată Rusia la CEDO
- Conflict în Marea Neagră între Rusia şi Ucraina. Două nave de luptă, OPRITE să navigheze în jurul Crimeei
- Rusia a blocat accesul navelor civile prin strâmtoarea Kerci, care face legătura între Marea Neagră şi Marea Azov
- Polonia condamnă comportamentul agresiv al Rusiei faţă de navele ucrainene în Marea Azov