De 28 de ani sărbătorim Ziua Limbii Române. Lupta românilor dintre Prut şi Nistru, pentru alfabet şi limbă, catalogată de istorici drept simbol al independenţei, a culminat în vara anului 1989. 

În data de 27 august, peste 70 de mii de participanţi la Marea Adunare Naţională s-au pronunţat pentru decretarea limbii române ca limbă de stat.

Două zile mai târziu, Sovietul Suprem al RSSM a adoptat legislaţia lingvistică. Limba "moldovenească", scrisă cu grafie latină, a fost declarată limbă oficială a Moldovei.

Chiar din 1 septembrie 1989, obiectul de studiu în şcoli s-a numit Limba şi literatura română, potrivit deciziei ministrului Învăţământului de atunci, Nicolae Mătcaş.

Parlamentul agrarian, ajuns la putere în 1994, a adoptat Constituţia Moldovei, iar în articolul 13 era indicat că "limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească funcţionând pe baza grafiei latine".

Ulterior, oamenii de ştiinţă au încercat să argumenteze necesitatea modificării acestui articol, dar fără succes.

Împotriva limbii române s-au pronunţat şi comuniştii, care au venit la putere în 2001. Iniţiativele acestora de a modifica denumirea obiectului Limba română în limba moldovenească au fost criticate dur.

Mii de oameni au ieşit la proteste în anii 2002, 2004 şi 2008.

În 2013, Curtea Constituţională a luat o decizie fără precedent şi a stabilit că Declaraţia de Independenţă este mai puternică decât Constituţia în chestiunea limbii de stat.

Astfel, sintagma "limba română" a devenit constituţională şi poate fi utilizată în actele oficiale.