(UPDATE 22:44) Cornelia Cozonac: Este o problemă cu transparenţa în cazul granturilor şi a finanţatorilor. Granturile sunt destinate pentru a face ceva bun.

(UPDATE 22:43) Teo Cârnaţ: Lideri politici care erau în opoziţie au găsit limbaj comun cu oligarhii. În ONG eşti liber să îţi expui gândurile.

(UPDATE 22:37) Igor Boţan: Adevărata societate civilă este la firul ierbii. Valoarea juridică a strategiilor este nulă.

(UPDATE 22:30) Teo Cârnaţ: În Republica Moldova s-au creat organizaţii neguvernamentale căpuşe. Avem ONG-uri care au consumat proiecte şi ulterior s-au închis.

(UPDATE 22:18) Iurie Roşca: Dreptul este o materie ştiinţifică. Nu fiecare cetăţean trebuie să bombardeze o instituţie cu şase judecători.

(UPDATE 22:17) Igor Boţan: Cultura noastră politică este una parohială. Organizaţiile care se respectă îşi comandă auditori.

(UPDATE 22:13) Cornelia Cozonac: Cadrul legislativ privind activitatea ONG-urilor ar trebui de refăcut. Cetăţenii din ţările străine acordă donaţii organizaţiilor neguvernamentale, ceea ce la noi nu se practică. Iată de ce suntem dependenţi de granturi internaţionale.

(UPDATE 22:05) Igor Boţan: În 2002, Voronin a venit cu iniţiativa Pactului Social. În 2004, Banca Mondială a cerut cooperarea guvernării cu societatea civilă. Societatea civilă moldovenească este dependentă de granturi de peste hotare. La fel, şi Guvernul este dependent de granturi internaţionale.

(UPDATE 22:02) Bogdan Ţîrdea: Există anumite ONG-uri cu agende false.

(UPDATE 21:56) Igor Boţan: Sindicatele au un rol important în trilaterala Guvern-patronate-societate. Clasa de mijloc este cea care are suficiente resurse pentru un trai decent. Societatea civilă din Republica Moldova este imitativă.

(UPDATE 21:54) Directorul Comitetului Helsinki din Moldova, Teo Cârnaţ: În domeniul drepturilor omului sunt organizaţii care îşi fac bine datoria. În societate avem două modalităţi de a influenţa guvernarea. Este vorba despre acţiuni violente şi non-violente.

(UPDATE 21:52) Bogdan Ţîrdea: Pe segmentul sectorului asociativ, avem elemente de societate civilă active. În loc de modernizare am intrat în "demodernizare".

(UPDATE 21:50) Analistul politic Igor Boţan: Societea civilă este un câmp de competiţie. La societea civilă s-au referit şi anticii şi ideologii comunişti. Definiţiile foloste în prezent sunt postmoderniste. Există trei sectoare: Guvernul, sectorul afacerilor şi sectorul unde se rezolvă celelalte probleme, unde se implică cetăţenii. Ar fi şi al patru-lea sector - familia, care esrte celula societăţii. Partidele politice sunt particule ale societăţii civile. Noi cei din societatea civilă suntem adesea porecliţi spioni ai Washingtonului.

(UPDATE 21:42) Teo Cârnaţ: În societate sunt două modalităţi de a influenţa guvernanţii. Dacă fiecare ONG ar lua cel puţin un domeniu, am avea 6.000 de probleme rezolvate, pentrucă ziceaţi că sunt în R. Moldova atâtea instituţii, dar nu activează toate.

(UPDATE 21:40) Analistul politic Bogdan Ţîrdea: Unde este sărăcie, nu poate fi democraţie. De unde pot fi sindicate, dacă au fost distruse instituţiile. Cum individul poate să activeze într-un ONG, dacă zi de zi este sfâşiat de problemele cotidiene. Totuşi, avem elemente ale societăţii civile.

(UPDATE 21:37) Politicianul Iurie Roşca: Societatea civilă este aşa cum suntem noi. Ea este în devenire. Nu pot să spun că societatea civilă este proastă sau bună. În procesul electoral noi avem o serie de asociaţii care mediatizează acest subiect.

(UPDATE 21:35) Directorul Centrului de Jurnalism de Investigaţie, Cornelia Cozonac: Nu sunt mulţumită de societatea civilă din ţara noastră. Ea trebuie să fie pe aceeaşi pozitie cu presa. Societatea civilă trebuie să fie îndrăzneaţă. Sunt active multe organizaţii din domeniul dreptului omului, dar nu foarte mult.

Cum e ţara, aşa sunt şi atentatele, spune un proverb ucrainean, care, se pare, este valabil şi pentru ţara noastră. În ultimii doi ani, societatea civilă s-a arătat nemulţumită în repetate rânduri de clasa noastră politică şi ... cam atât. Vocea societăţii n-a fost auzită. Iar atunci când politicienii au demonstrat de mai multe ori că nu pot scoate ţara din prăpastie, nimeni nu a venit cu o alternativă.

Poate şi societatea civilă mai are de învăţat? Din cel peste şase mii de organizaţii neguvernamentale din Moldova doar câteva zeci sunt active. Iar unele dintre ele au un singur scop - asimilarea granturilor şi publicarea rapoartelor infinite.

Cât de mulţumită este Moldova de societatea ei civilă? Cât de mulţumită este societatea civilă de ea însăşi? Este ţara noastră capabilă să nască o nouă clasă politică cu societatea civilă pe care o are?

Invitaţii din această seară sunt directorul Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Cornelia Cozonac; preşedintele Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova, Teo Cârnaţ; politicianul Iurie Roşca şi analiştii politici Bogdan Ţîrdea şi Igor Boţan.