(22.52) Tabără: PD, ca să-şi revină după împuşcătura din Pădurea Domnească, doar cu acest referendum va lua 10%. 

(22.51) Mihăeş: Să punem în Constituţie o chestie care nu este ştiinţifică?

(22.48) Cârnaţ: PD a făcut această declaraţie politică. Nu cred că va fi dusă până la capăt. S-ar putea să fie distrusă coaliţia actuală, pentru că liberal-reformatorii şi liberal-democraţii au spus că nu vor susţine. Cred că se va renunţa la problema referendumului. 

(22.44) Mihăeş: Partidele din coaliţie să nu muşte nada comuniştilor. Să faci referendum înseamnă să joci jocul comuniştilor. PCRM va beneficia de polarizarea societăţii. Miza este preelectorală. A fost fierbinţeală azi. În cadrul coaliţiei se va discuta şi se vor găsi argumente să se calmeze spiritele. 

(22.40) Mardarovici: Copiii sunt educaţi în minciună, sunt confuzi. Era de aşteptat ca politicienii să facă astfel de declaraţii, îndeosebi comuniştii care sunt românofobi. Copii, învăţaţi limba română pentru că politicienii exploatează acest subiect şi dacă nu ar avea această problemă ar trebui să vină să pună pe masă salarii şi pensii părinţilor şi bunicilor voştri!

(22.38) Tabără: Miza este electorală în acest caz. 

(22.36) Mihăeş: PD merge pe o idee radicală. În cadrul democraţilor sunt mulţi care spun că vorbesc limba română. PD ar putea pierde electoratul centrist. Moldoveneştii primitivi nu vor vota PD şi îşi pierd electoratul. 

(22.32) Mihăeş: Sunt urmaşul lui Traian şi al lui Decebal. Moldova este o ţară care se confruntă cu grave probleme identitare. Este mare nebunie să mergi pe radicalisme. Moldova trebuie să fie un teritoriu al toleranţei. Referendum înseamnă radicalizare în societate, vom avea lupte stradale. Nu este pregătită Moldova pentru astfel de probleme şi trebuie să ne concentrăm să vedem ce facem cu alegerea preşedintelui, articolul 78.

(22.29) Cârnaţ: Curtea Constituţională a adoptat o decizie istorică, dar nu a dus-o până la capăt. Ştia că nu se poate modifica articolul 13 în Parlament. Aşa cum nu a fost organizat un referendum în 2010, astfel nu va ieşi lumea nici acum. Suntem în an electoral, în pragul semnării Acordului de Asociere, ceea ce nu prea are legătura cu limba pe care o vorbim. Ar fi bine ca societatea să se focuseze asupra Acordului. 

(22.18) Cârnaţ: Nu se face concurenţă în a organiza un trai decent, dar se vine cu astfel de chestiuni. Nu uitaţi că, pe timpul când Voronin era preşedinte, a fost arsă Declaraţia de Independenţă a ţării. 

(22.12) Mihăeş: Nu sunt de acord cu PD-ul. Sunt împotriva unui astfel de referendum. Nu exclud un Maidan moldovenesc. La Nistru s-a vărsat sânge pentru limba română. PCRM caută dividende politice din decizia CC, iar PD le toarnă apă la moară. Problema identitară va fi atâta vreme cât va exista Republica Moldova. Nu o să găsiţi un popor care este împărţit şi să dezbată acest subiect de 22 de ani. Vor fi bătăi de stradă, vărsări de sânge, la fel cum a fost la Nistru. Vor veni socialişti, Şelin şi alţii şi vor cere referendum pentru aderarea la Uniunea Vamală. Marian Lupu a câştigaqt alegerile cu lozinca "Să oprim războiul politic", dar acum vine cu această propunere.  

(22.10) Tabără: Parcă cineva, la comanda Moscovei, a făcut o provocare. 

(22.04) Candu: Da, în Constituţie sunt multe carenţe, dar vorbim despre o decizie luată ieri de Curtea Constituţională. Nu poate fi vorba despre un referendum consultativ. Nu contează care sunt cheltuielile statului pentru a afla voinţa poporului. Când politicul nu se înţelege, nu rămâne altă soluţie decât voinţa poporului. Declaraţiile deşarte ale comuniştilor nu trebuiesc comentate pentru că obosim de ele. Referendumul este unica posibilitate.

(22.00) Candu: Avem altă soluţie în afară de referendum? Modificarea Constituţiei se poate face printr-un vot în Parlament, ceea ce este imposibil, pentru că deputaţii comunişti nu se vor alătura. Vor fi discuţii, se va specula foarte mult. Unii vor spune că e o decizie pur juridică, filosofică. Daţi-mi altă soluţie. Da, eu vorbesc limba română. Vă spun asta ca cetăţean şi nu ca politician. Subiectul trebuie scos la referendum. Iniţiativa PD-ului la asta se referă. Societatea este divizată la fel ca savanţii şi politicienii. Voinţa poporului poate acoperi Declaraţia de Independenţă. 

(21.53) Tabără: La un sondaj publicat în decembrie anul trecut, 68 % dintre respondenţi au spus că vorbesc limba moldovenească. Noi eram 24 de agrarieni care am propus să fie introdus articolul 13 precum că limba moldovenească este identică cu limba română, dar nu a vrut opoziţia. 

(21.47) Tabără: Constituţia este Legea fundamentală a statului. Poporul hotărăşte, nu savanţii care nu au fost sinceri niciodată. Poporul mi-a spus în timpul campaniei electorale să scrim în Constituţie "limba moldovenească". Vai şi amar de capul lui Timofti, care spune că naţiunea e română. Dreptul de a denumi limba o are poporul, ci nu savanţii. Este oportună organizarea referendumului în 2014. 

(21.43) Cârnaţ: Curtea Constituţională a făcut o dreptate istorică şi ştiinţifică. COnsittuţia este un act juridico-politic - s-a votat ceea ce au vrut politicienii. Noi putem organiza un referendumuri consultative pe orice probleme, în afaraă de securitate, sănătatea publică, taxe, revocarea din funcţie a unpr persoane numite în funcţie de preşedinte. Constituţia nu ne interzice să scoatem al referendum problema legată de limbă, s-a făcut greşeala în 1994, când s-a votat problema limbii în Parlament. Istoric, nu veţi găsi niciun referendum legat de limba oficială a ţării. 

(21.38) Cârnaţ: Pentru prima dată, CC a utilizat termenul de "bloc constituţional". CC, având preambulul Constituţiei a făcut legătura cu Declaraţia de Independenţă şi a spus că Declaraţia de Independenţă împreună cu Constituţia fac un bloc constituţional. Declaraţia de Independenţă a fost votată prin legea Parlamentului şi apoi adoptată în Piaţa Marii Adunări Naţionale. 

(21.35) Mihăeş: Este un subiect sensibil şi a divizat societatea moldovenească. Curtea nu a schimbat articolul 13 din Constituţie, ci a spus că prevalează Declaraţia de Independenţă. Sunt argumente pro şi contra referendumului. Am putea avea tensiuni interetnice, sociale, unii vor cere referendum pe diverse probleme, vreo 7-8. Avem nevoie de stabilitatea politică şi ar putea urma o criză de proporţii soldată cu căderea guvernării. Dăm foc la societate dacă ne apucăm de probleme identitare, care nu trebuie puse în prim-plan.

(21.33) Mardarovici: Nu e momentul şi nu e cazul pentru un referendum. Poporul ar putea avea opinii diferite despre ce salarii trebuie să aibă, dara asta este stabilit de specialiştii în domeniu. Răspunsul trebuie oferit de oamenii de ştiinţă. Politicienii nu au avut curajul să rezolve acestei probleme. Nu cei care propun referendum au stat la baza creării statului. Să îi întrebăm pe parlamentari câţi dintre ei au stat sub tancuri şi câţi au votat Declaraţia de Independenţă. Aceste docuemtne trebuie respectate aşa cuma  cerut Curtea Constituţională. 

(21.30) Decizia Curții Constituționale (CC) cu privire la denumirea limbii oficiale a statului Republica Moldova a aprins spiritele în Parlament.

Democrații vor ca cetățenii să decidă printr-un referendum dacă vorbesc sau nu limba română. Ideea este acceptată parțial de partenerii de coaliție.

Liberal-democrații nu spun ba unui plebiscit, în timp ce liberal-reformatorii cred că savanții trebuie să tranșeze problema.

Mai mult, PCRM-ul nu ezită să speculize orice eveniment politic și vor crearea unui forum național unic al forțele patriotice. 

Discutăm acest subiect la Fabrika împreună cu analistul politic Roman Mihăeş, avocatul Teodor Cârnaţ, istoricul Leonid Tabără şi preşedinte Clubul Politic al Femeilor, Ecaterina Mardarovici.