(UPDATE 22.50) Octavian Armaşu: În sectorul businessului mic e un potenţial enorm pentru creşterea bunăstării cetăţenilor.

(UPDATE 22.48) Alexandru Slusari: Revin la aşteptările agricultorilor de la politica fiscală. RM e ţara cu cele mai mici subvenţii în agricultură şi cele mai mari. Mi se pare că guvernarea pe deplin nu conştientizează gravitatea situaţiei şi cât de istoric şi important este evenimentul. Pe de altă parte, teoretic ni se deschide o piaţă mare de cumpărare, dar nu suntem competitivi. Putem să aşteptăm anumite probleme şi la exportul fructelor. Ce facem cu sectorul agrar? Nu putem să nu semnăm Acordul de Liber Schimb, avem perioada de 7 ani, când putem face un salt calitativ cu sprijinul UE, avem nevoie de o politică fiscală adecvată şi cel puţin nu mai rea decât în regiune. Guvernul trebuie să declare agricultura şi dezvoltarea rurală drept prioritate naţională.

(UPDATE 22.44) Octavian Armaşu: Ca termen lung, creşterea noastră economică nu poate fi bazată în exclusivitate pe agricultură, dar nu aş neglija acest sector. Agricultura ar avea nevoie de susţineera statului inclusiv prin crearea sistemelor de irigare. Ponderea cheltuielilor în PIB, din păcate, cheltuielile Guvernului sunt îndrepatte mai mult spre sfera socială decât spre cea economică, dar prima se menţine pe a doua.

(UPDATE 22.40) Viorel Gîrbu: Vrea o anumită sustenabilitate, pentru că trebuie să recunoaştem, creşterea sectorului agricol s-a datorat şi condiţiilor climaterice favorabile, dar avem secetă din doi în doi ani. Dar noi nu avem nevoie doar de produse alimentare.

(UPDATE 22.38) Ion Tornea: Anul acesta cu TVA-ul în agricultură a fost cel puţin neclar şi acesta nu e un lucru stimulator. Acele stimulente care ar trebui să le acorde statul nu sunt atât de mari. În asemenea condiţii, agricultura noastră nu poate fi competitivă pe plan mondial şi regional. Statul ar trebui să aibă o viziune strategică asupra acestui sector, pentru că azi îl stimulează, mâine cedează în faţa presiunilor FMI.

(UPDATE 22.30) Viorel Gîrbu: Scumpirile pot fi influenţate mai mult de factori externi decât de cei interni. Cel mai mult de majorarea accizelor sunt afectate ţigările, acest lucru nu poate decât să ne bucure, fumatul e un obicei rău. E o evoluţie, una destul de naturală, RM apropiindu-se de UE. Prin majorarea accizelor se urmăreşte nu doar majorarea veniturilor la buget, dar şi promovarea anumitor culturi. Se urmăreşte să se reducă din contrabandă.

(UPDATE 22.23) Octavian Armaşu: Salariile cresc, dar povara fiscală rămâne pe firmele care lucrează legal. Din păcate, sunt prea mulţi acei care lucrează la negru. Văd aspectul de contrabandă, se aduce multă producţie pe teritoriul republicii fără taxe. Producătorul local, care trebuie să achite o sumedenie de taxe, nu poate concura cu cel care a strecurat marfa şi o vinde la negru. Dacă se va merge pe a se face regulă, situaţia se va îmbunătăţi. Businessul vrea şi previzibilitate şi claritate, vorbesc de politica fiscală. Am avut prea multe bulversări în ultimii ani, e foarte riscant şi următorul investitor când vine se gândeşte: ce va fi mâine, merită să investesc aici sau mai bine plec într-o ţară unde cheltuielile sunt mai mari, dar există stabilitate?

(UPDATE 22.20) Alexandru Slusari: În linii mari, politica bugetar-fiscală nu va avea impact strategic asupra îmbunătăţirii climatului de afaceri. Economia la moment e grav afectată de concurenţa neloială, economia tenebră şi corupţia, e o problemă care vizează întreg mediul de afaceri şi mai multe instituţii ale statului. Totodată, menţionăm îmbunătăţiri esenţiale. Ne apropiem de raportul critic, unui salariat îi revine aproape un angajat, norma este unul la trei. E necesară semnarea unui memorandum între businessul legal şi Guvern. Toată povara cade pe businessul legal, iar businessul tenebru stă bine mersi, acolo nu vin controale, povara fiscală nu se simte. Dacă în doi, trei ani nu vom găsi posibilitatea de a ameliora climatul în sectorul investiţional, ne aşteaptă colapsul. Mult depinde de politica statului în acest domeniu. Cât timp va fi comod de activat în sectorul tenebru, orice majorare de salariu va fi dificilă pentru businessul legal.

(UPDATE 22.17) Viorel Gîrbu: Avem nevoie să facem investiţii masive în utilaj, tehnologii, dar nu e posibil, deoarece autorităţile cheltuie mult prea mulţi bani. E foarte importantă schimbarea îndeosebi în ceea ce ţine de partea redistribuirii veniturilor între autorităţile centrale şi locale. Şi-au pierdut din autonomie, nu ştiu de ce nu vedem o reacţie a autorităţilor locale vizavi de această evoluţie. Un alt aspect ţine de imobile, numărul castelelor luxoase creşte de la o zi la alta şi proprietarii sunt demnitarii care ne conduc şi nu prea sunt interesaţi să promoveze o politică nuanţată în acest sens. Ar trebui impozitele să crească foarte mult în corespundere cu suprafaţa ocupată. Persoanele care au venituri medii vor suferi o presiune destul de mare.

(UPDATE 21.58) Ion Tornea: Majorarea de acciz nu înseamnă decât majorare de preţuri. Un lucru benefic produs a fost scutirea TVA la importul tehnicii agricole. Asta e problema majoră a politicii bugetar-fiscale, nu are un vector şi o viziune pe termen lung. Avem prea puţine posibilităţi de colectare. Politica bugetar-fiscală trebuie mai întâi să creeze premisele de colectare a veniturilor. Deşi îşi promite să creeze condiţii mai bune pentru agenţii economici, ceea ce prevede vine în contradicţie cu acest obiectiv. Îmi vine greu să cred că la anul vom avea mai multe venituri, pentru că vom avea mai puţine oportunităţi de a majora ceva, nu se poate majora la nesfârşit.

(UPDATE 21.55) Octavian Armaşu: Ceea ce ne dorim sunt condiţii echitabile, ca să activăm profitabil, să facem faţă concurenţei.

(UPDATE 21.52) Viorel Gîrbu: FMI în ultimă instanţă acceptă argumentele statului gazdă, chiar şi în cazul R. Moldova, dacă argumentele sunt bine pregătite. Cu adevărat anul acesta Guvernul negociază cu FMI, înţelege că e un an preelectoral şi s-a mobilizat şi apără interesele producătorilor locali, care angajează electoratul. Anii trecuţi, argumentele lor erau foarte slab argumentate, mai mult teoretice.

(UPDATE 21.50) Alexandru Slusari: Nu sunt de acord că decizia e una populistă, nu degeaba a venit cu această idee ministrul Finanţelor. El foarte rapid a făcut calculele şi a văzut că revenirea la cota redusă pentru produsele agricole şi zahăr facilitează veniturile. Există un raţionament economic în acţiunile Guvernului, în primul rând, şi există şi presiunile din partea organizaţiilor de fermieri.

(UPDATE 21.48) Ion Tornea: Nici deputaţii nici politicienii cred că nu ştiu la moment care va fi finalitatea acestor discuţii cu FMI şi cred că în continuare vor fi dificile discuţiile. Mă tem că se va reveni la problemă după alegeri, politica, mai ales în privinţa TVA în agricultură a fost absolut incoerentă în ultima perioadă.

(UPDATE 21.46) Viorel Gîrbu: S-au făcut anumite cedări, din acest punct de vedere, vedem nişte aspecte electorale. Referitor la politica fiscală, vedem întâi de toate cheltuielile Guvernului. Sunt două aprecieri ale acestui indicator, mai multe cheltuieli vor fi asigurate de Guvern, dar pe de altă parte, aceste cheltuieli vor fi asigurate prin impozite şi este o presiune asupra agenţilor economici şi a cetăţenilor de rând.

(UPDATE 21.44) Ion Tornea: Într-o mare măsură este electorală, faptul că avem un deficit atât de mare iarăşi poate fi un indiciu că avem un an preelectoral şi deputaţii au fost un pic mai darnici. Într-o mare măsură a fost influenţat de factorul electoral.

(UPDATE 21.40) Octavian Armaşu: Din rândul Ministerului Finanţelor au fost mult mai receptivi decât în anii precedenţi. Foarte multe propuneri de îmbunătăţire a mediului de afaceri au fost acceptate.

(UPDATE 21.38) Alexandru Slusari: S-au schimbat lucrurile după ce s-a schimbat conducerea Ministerului Finanţelor şi a Inspectoratului Fiscal.

(UPDATE 21.37) Octavian Armaşu: Sper că în a doua lectură, aspectele pozitive din politca bugeta-fiscală vor rămâne. S-au făcut mulţi paşi în întâmpinarea mediului de afaceri, care se regăsesc în document. Doi trei, ani în urmă, când se discuta cu Guvernul, era o discuţie cu uşile închise. Anul acesta s-a schimbat foarte mult.

(UPDATE 21.33) Alexandru Slusari: Rămânem cu o doză mare de scepticism vizavi de promisiunile făcute. Săptămâna trecută am avut întâlnirea cu reprezentanţii Parlamentului, care ne-au informat despre negocierile cu FMI, deloc uşoare. Rămânem sceptici, deşi o doză de optimism am primit azi. Teama noastră e să nu se repete situaţia cu proiectul TVA în agricultură, mai ales că ştim poziţia FMI la acest subiect. Sperăm că deputaţii vor da dovadă de voinţă politică.

(21.29) Aleşii poporului au reuşit să voteze în prima lectură politica bugetar-fiscală pentru anul 2014. Documentul vine cu veşti bune şi veşti proaste. După un an bun din punct de vedere climateric, fermierii ar putea avea un 2014 bun din punct de vedere fiscal. Deputaţii şi-au respectat angajamentul luat faţă agricultori şi au redus cota TVA pâna la 8 procente. Totuşi, anul viitor vine cu accize mai mari pentru ţigări, produse petroliere şi automobile. Tot astăzi, a fost votat în două lecturi şi Bugetul pentru anul viitor. La vot nu au participat deputaţii PCRM, au părăsit şedinţa Legislativului.

Subiectul va fi discutat în această seară, la Fabrika. Invitaţii emisiunii de astăzi sunt:

- expertul economic Viorel Gîrbu,

- preşedintele Uniagroprotect, Alexandru Slusari,

- expertul economic Ion Tornea,

- directorul financiar Sudzucker Moldova, Octavian Armaşu.