(UPDATE 22:55) expertul în comunicare Ion Grosu: Trebuie să avem viziune clară ca să concentrăm forţele spre realizarea obietivelor. Cei din Găgăuzia se vor calma, declaraţiile au fost făcute pentru a genera discuţii.

(UPDATE 22:53) Teodor Cârnaţ avocat: Politica fiscală trebuie să fie mai lejeră, şi să protejeze producătorii autohtoni. Ea trebuie să fie simplistă. Mai este nevoie şi de alte politici, mai trebuie şi justiţie independentă dar şi o legislaţie mai dură.

(UPDATE 22:48) preşedintele asociaţiei "Moldova Mea", Fiodor Ghelici: Noi am uitat de scopul Guvernării. Oamenii vin de peste hotare – inteligenţi, cu bani pe care vor să-i investească, iar aici se lovesc de corupţie şi birocraţie.

(UPDATE 22:45) expertul în comunicare Ion Grosu: Lumea de la noi nu este deprinsă să lucreze bine şi de asta nu creează competitivitate. Avem companii care caută lucrători buni şi nu găsesc. Noi producem oameni izolaţi ca nişte puişori, iar asta creează decalaje între cei orientaţi să facă lucruri mari.

(UPDATE 22:42) funcţionarul public Dumitru Alaiba: Avem aceleaşi situaţii în diferite ţări, noi nu suntem unicii. Ceea ce ar trebui să facem este să oferim oportunităţi, ca fiecare să aibă o şansă. Şi aceasta se va întâmpla şi am speranţa că asta se îmtâmplă deja. Nu ar trebui să ne uităm din punct de vedere dramatic.

(UPDATE 22:40) expertul în comunicare Ion Grosu: Viteza de creştere a calităţii
serviciilor rămâne în urma celei din UE

(UPDATE 22:36) Teodor Cârnaţ avocat: O parte din generaţie care vine, nu cunoaşte limba rusă - ei pe viitor vor trebui să discute în rusă, iar alţii nu vor cunoaşte limba română la rândul lor. Toţi sunt cetăţeni ai Republicii Moldova şi dacă vrem un viitor prosper, ei trebuie să cunoască limba de stat. Dacă suntem patrioţi, trebuie să respectăm legislaţia acestui stat, iar în Constituţie scrie că limba e cea moldovenească.

(UPDATE 22:31) funcţionarul public Dumitru Alaiba: Alte ţări nu-şi pun asemenea probleme. Nu vreau să dau exemple, dar orice ţară normală îşi ia bogăţia din diversitatea de care se bucură – din multitudinea de limbi. Nu există problema ca ei să discute neapărat într-o limbă anumită. Nu se discută despre teme care fac parte din viaţa de zi cu zi.

(UPDATE 22:24) expertul în comunicare Ion Grosu: Nu aş lega aceste două lucruri şi fiecare are viziuni diferite. Diversitatea a început să fie apreciată recent, iar unificarea coercitivă nu mai este o metodă acceptabilă în Europa.

(UPDATE 22:21) Teodor Cârnaţ avocat: Ucraineii au fost cei care au despărţit acest popor în două pentru a pune stăpânire pe ţinutul Herţa şi Bucovina.

(UPDATE 22:20) preşedintele asociaţiei "Moldova Mea", Fiodor Ghelici: Sunt minorităţi aici, dar vreau să vă întreb: eu sunt ucrainean şi trăiesc de mulţi ani aici. Eu mă uit la voi, moldovenii – unii strigă că-s moldoveni, alţii ruşi, alţii români. Noi, minorităţile, ne uităm la voi şi ne întrebăm când voi veţi găsi limbă comună şi noi aşteptăm să decideţi voi. De 20 de ani nu puteţi decide şi nu aveţi răbdare. Mie mi-e totuna cine cu cine doarme şi în ce limbă română vorbeşte. Noi în familie vorbim trei limbi, dar avem grija de sănătatea, nu de limbă. Noi mâncăm salo şi ne râdem de voi. Moldovenii sa-u împărţit în două tabere.

(UPDATE 22:14) Teodor Cârnaţ avocat: Orice persoană dacă nu vede încrederea în ziua de mâine, emigrează în alt stat, pentru că alte state îi vora asigira protecţie economică, socială. Republica Moldova va pierde cetăţeni care vor ridica economiile altor state.

(UPDATE 22:11) funcţionarul public Dumitru Alaiba: Asemenea legi nu ar fi cazul să fie impuse pe gât. Noi ar trebui să folosim mai mult morcovul. Sunt alte legi, alte probleme care ar trebui să fie impuse.

(UPDATE 22:10) Teodor Cârnaţ avocat: Dacă Formuzal glumeşte în găgăuză, el este obligat totuşi să răspundă în limba româna.  Dacă se va ajunge la Curtea Supremă de Justiţie se va scrie în limba de stat, pentru că ei nu cunosc găgăuza.

(UPDATE 22:05) expertul în comunicare Ion Grosu: Sunt diferite soluţii la această problemă, dar Guvernul trebuie să evalueze toate reacţiile şi impactul. Instituţia are o gamă foarte variată de posibilităţi şi ei trebuie să folosescă precedentul şi să discute – să expedieze o copie a scrisorilor în limba română, dar şi în limba rusă.

(UPDATE 22:00) preşedintele asociaţiei "Moldova Mea", Fiodor Ghelici: Când eram membru al PLDM, am plecat cu Vlad Filat în Găgăuzia. El vorbea în faţa oamenilor în limba de stat, apoi a vorbit puţin şi în limba rusă. Şi, ceea ce m-a mirat cel mai mult – că a  vorbit în limba găgăuză. Dacă aţi fi văzut reacţia găgăuzilor. Filat când a plecat, toţi găgăuzii mă întrebau cum să se înregistreze în PLDM. El cu asta a câştigat cum nimeni altul.

(UPDATE 21:53) Teodor Cârnaţ avocat: Trebuie să adoptătă legea pentru funcţionarea limbii de stat. Dacă o promovăm rapid, funcţionarii vor învăţa rapid limba de stat. Dacă nu, atunci va demisiona, pentru că nu va corespunde legislaţiei în vigoare. Toţi trebuie să cunoască limba, inclusiv pentru a face economii la capitolul traduceri, căci traducătorii sunt plătiţi din Bugetul de stat. Corespondenţa trebuie să fie făcută în limba de stat, aşa prevede legea.

(UPDATE 21:49) Teodor Cârnaţ avocat: Orice stat s-a dezvoltat economic având a bază o limbă. Limba funcţională trebuie să fie cea din Constituţie. Pentru mine contează ca cei care prestează servicii populaţiei să cunoască limba de stat. Toate autorităţile sunt cetăţeni ai Republicii Moldova.

(UPDATE 21:48) funcţionarul public Dumitru Alaiba: Dacă ne referim de limba de lucru – se pune accent pe limbă şi nu pe lucru. Asemenea situaţii au existat de o mulţime de ori în cei 20 de ani de la independenţă. Sunt cetăţenii noşti, noi am trimis mai multe demersuri către Găgăuzia, în limba română şi nu a fost o problemă. S-a răspuns şi s-a raţionat. Un anumit imbold la recţia lui Formuzal a fost iniţiativa legislativă de a răspunde la petiţii doar în limba română. Sunt mai multe motive.

(UPDATE 21:44) expertul în comunicare Ion Grosu: S-a mers pe ideea că atunci când aprobi o lege, ea imediat devine realitate. Însă, între lege şi funcţionare trebuiesc anumite mecanisme de aplicare.

(UPDATE 21:41) preşedintele asociaţiei "Moldova Mea", Fiodor Ghelici: Probabil Formuzal se uită la emisiune şi se râde că i se face PR. Citez din spusele sale – aş veni cu plăcere, dar am delegaţie din Turcia. Formuzal din toamnă a început să promoveze în instituţia sa ca corespondenţa să fie în limba de stat. Asta din stimă. El a zis că atunci când vin scrisori în română, eu deja singur înţelege, dar când a venit o carte mare, s-a gândit că trebuie să caute traducător, ceea ce creează bătăi de cap. Acesta e un principiu al său şi fac o remarcă – toţi au dreptate, atât cei care i-au trimis scrisori în limba română, cât şi Formuzal.

(UPDATE 21:36) Teodor Cârnaţ avocat: Este o problemă de competenţa unor funcţionari de stat, care au anumite sarcini. Cei din UTA Găgăuzia cunosc trei limbi, dacă să ne referim la legea cu privire la statul special al Găgăuziei. Cel care a fost angajat şi în UTA sau alte unităţi, trebuie să cunoască limba oficială de stat. Autorităţile de oriunde, trebuie să ia în considerare limba oficială de stat.

Başcanul Autonomiei Găgăuze, Mihail Formuzal, va da lecţii politicienilor din Chişinău. Astfel, scrisorile oficiale expediate administraţiei de la Comrat, care vor fi scrise doar în limba română, fără a fi traduse în rusă, vor fi restituite expeditorului cu o scrisoare de însoţire în limba găgăuză. Fără a fi citite măcar. Timp de 20 de ani tot facem lecţii de istorie şi limbă, însă nu ne mişcăm de pe loc. Poate ar fi cazul ca toţi funcţionarii publici să mai înveţe o limbă - să zicem, engleză - dacă aşa le va fi mai uşor să se apuce de treabă.

Aşa s-a întâmplat că majoritatea reformelor în lume - fie a administraţiei publice-locale, fie a justiţiei - s-au făcut întro limbă care n-are nimic de a face cu "istoria, neamul şi ţara". Această limbă are o singură denumire - dorinţa de a schimba ceva. Mai discutăm despre limbă sau începem să schimbăm lucruri concrete? Discutăm despre acest subiect cu avocatul Teodor Cârnaţ, expertul în comunicare Ion Grosu, funcţionarul public Dumitru Alaiba şi preşedintele asociaţiei "Moldova Mea", Fiodor Ghelici.