Locuitorii mai multor sate din Șoldănești duc lipsă de apă potabilă. În Pohoarna și Cotiujenii Mari AU SECAT FÂNTÂNILE
Embed:
Locuitorii mai multor sate din Șoldănești duc lipsă de apă potabilă. Deşi primarii au elaborat proiectele necesare, cheltuielile sunt peste posibilităţile lor. În ultimii ani, 30 la sută din fântânile din satul Pohoarna au secat.
"Am sperat. Am tras gazul, niciun folos de la gaz. Au săpat cu apa. Niciun folos de la apă. Da drumurile degeaba stricate, apă nu avem", a spus o locuitoare a satului Pohoarna.
În aceeași situație sunt toți cei peste 1.800 de localnici:
"Folosim cu măsură. Când vedem că apa e scăzută în fântână, luăm mai puțin".
"E problemă mare. Sperăm că o să ne ajute cineva și o să ne finanțeze, să ducem lucrul până la capăt cu apa".
Acum doi ani de zile, autoritățile din Pohoarna au obținut două milioane de lei de la Fondul Ecologic Național și au început lucrările. Doar că acestea au fost întrerupte, deoarece primăria mai are nevoie de încă două milioane de lei. Iar pentru construcţia unui sistem de canalizare sunt necesare șapte milioane de lei.
"Am dat și garanția ce ține de contribuția cetățenilor localității, avem garanția Consiliului Raional de 300 de mii. Venim cu contribuție pentru aceste două milioane, dar până la moment, problema stă nerezolvată", a declarat Andrei Bulat, primarul satului Pohoarna.
Apa este un lux şi pentru oamenii din Cotiujenii Mari: "Da, au secat fântânile. Și pe partea cealaltă de sat tot au secat".
Primăria are nevoie de 62 de milioane de lei, pentru a construi apeduct și canalizare. Autoritățile spun că au depus un proiect la Fondul Naționale pentru Dezvoltare Regională și de la Ministerul Mediului.
"Așteptăm începutul anului 2018. Ne-au promis că vom fi finanțați parțial, pentru că este un proiect foarte costisitor. Dacă este vorba de apă, proiectul de apă costă 26 de milioane", a precizat primarul comunei Cotiujenii Mari, Nicolae Doroban.
Reprezentanţii Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Generale și Mediului susţin că proiectele vor fi analizate minuțios, pentru a exclude orice fraudă.
"S-a revizuit modul de administrare a proiectelor. Administrarea într-un fel nu atât de clară ducea foarte mult la diminuarea importanței a proiectelor respective, nu se obținea calitatea lucrărilor", a subliniat Iurie Uşurelu, secretar general MADRM.
Anul trecut, peste 15 la sută din localitățile rurale erau conectate la apeduct.
"Am sperat. Am tras gazul, niciun folos de la gaz. Au săpat cu apa. Niciun folos de la apă. Da drumurile degeaba stricate, apă nu avem", a spus o locuitoare a satului Pohoarna.
În aceeași situație sunt toți cei peste 1.800 de localnici:
"Folosim cu măsură. Când vedem că apa e scăzută în fântână, luăm mai puțin".
"E problemă mare. Sperăm că o să ne ajute cineva și o să ne finanțeze, să ducem lucrul până la capăt cu apa".
Acum doi ani de zile, autoritățile din Pohoarna au obținut două milioane de lei de la Fondul Ecologic Național și au început lucrările. Doar că acestea au fost întrerupte, deoarece primăria mai are nevoie de încă două milioane de lei. Iar pentru construcţia unui sistem de canalizare sunt necesare șapte milioane de lei.
"Am dat și garanția ce ține de contribuția cetățenilor localității, avem garanția Consiliului Raional de 300 de mii. Venim cu contribuție pentru aceste două milioane, dar până la moment, problema stă nerezolvată", a declarat Andrei Bulat, primarul satului Pohoarna.
Apa este un lux şi pentru oamenii din Cotiujenii Mari: "Da, au secat fântânile. Și pe partea cealaltă de sat tot au secat".
Primăria are nevoie de 62 de milioane de lei, pentru a construi apeduct și canalizare. Autoritățile spun că au depus un proiect la Fondul Naționale pentru Dezvoltare Regională și de la Ministerul Mediului.
"Așteptăm începutul anului 2018. Ne-au promis că vom fi finanțați parțial, pentru că este un proiect foarte costisitor. Dacă este vorba de apă, proiectul de apă costă 26 de milioane", a precizat primarul comunei Cotiujenii Mari, Nicolae Doroban.
Reprezentanţii Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Generale și Mediului susţin că proiectele vor fi analizate minuțios, pentru a exclude orice fraudă.
"S-a revizuit modul de administrare a proiectelor. Administrarea într-un fel nu atât de clară ducea foarte mult la diminuarea importanței a proiectelor respective, nu se obținea calitatea lucrărilor", a subliniat Iurie Uşurelu, secretar general MADRM.
Anul trecut, peste 15 la sută din localitățile rurale erau conectate la apeduct.