Cinci mii de oameni sunt înmormântaţi anual doar în cimitirul "Sfântul Lazăr" din Capitală, cel mai mare din Europa. Suprafaţa acestuia, care depăşeşte acum 100 de hectare, se măreşte în fiecare an cu încă două sute de ari. Din lipsă de spaţiu, autorităţile au ajuns să înmormânteze oameni pe marginea şoselei.

Terenurile pe care sunt morminte abandonate de 20 de ani vor fi refolosite. Nu există însă niciun document care să reglementeze această procedură.

Cimitirul "Sfântul Lazăr" a fost înfiinţat în 1952. Este cel mai tânăr din Capitală. Acolo sunt, în prezent, 285 de mii de morminte, dar numărul răposaţilor ajunge la jumătate de milion, pentru că unele locuri au fost folosite de mai multe ori.

"Chiar nu ştiu cum să procedăm pentru că, în situaţia când refolosim terenurile, dar nu e mecanismul clar ce facem cu acele pietre funerare care totuşi sunt pe unele morminte. Atâta timp cât nu avem posibilitatea să le demontăm sau să le evacuăm undeva vom solicita în continuare extindere", a afirmat directorul Combinatului "Servicii Funerare", Ludmila Boţan.

Subiectul a stârnit şi glume în şedinţa operativă de la primărie.

- Am făcut aşa, în dinamică, o statistică. Vara nu prea mor.
- Vara să înţeleg că condiţiile sunt mai bune. Puteţi să faceţi ofertă specială, din câte înţeleg, a spus primarul Capitalei.
- Asta e o analiză clară pe ultimii 10 ani. Chiar dacă este amuzant. Vara mor 18, iarna mor 38, zilnic, a spus directorul Combinatului "Servicii Funerare", Ludmila Boţan.

Primarul Dorin Chirtoacă a solicitat crearea unui grup de lucru care să propună modificări legislative pentru soluţionarea problemei.

"Ne extindem, ne extindem, până unde? Pentru că din câte ştiu Grătieştiul tot timpul emite nemulţumiri vis a vis de extinderea dumneavostră spre ei", a afirmat primarul Capitalei, Dorin Chirtoacă.

Unii oameni nu văd nimic ieşit din comun în folosirea repetată a locurilor pentru înhumare.

"În Europa se procedează la fel. Acolo achiţi o taxă pentru mormânt pentru 25 de ani şi dacă nu plăteşti la timp sau nu îngrijeşti de mormânt, terenul este reutilizat".

"M-am înţeles cu băiatul dacă voi muri peste ani să-l îngroape de-asupra mea. Acolo nu rămâne nimic. După şapte ani se poate deja".

Şi preoţii susţin iniţiativa autorităţilor.

"Practica bisericii ne arată că atunci când dăm de oseminte de înhumări mai vechi le ridicăm, le înfăşurăm într-o pânză şi facem o hrubă unde sunt aşezate, iar pe locul care mei este gol, mai înhumăm pe cineva. Practicăm acest lucru în practica ortodoxă", a afirmat parohul bisericii din Mileştii Mici, Manole Brihuneţ.

Paradoxal, în alte cimitire din oraş, unde este spaţiu disponibil sunt puţine solicitări pentru înmormântări.

"Sunt din anii 64, 65, mutate, adică transmise din Parcul din vale aici, reînhumate. Şi ele sunt fără stăpân. Nimeni din rude nu le mai vizitează", a afirmat administratorul Cimitirului Evreiesc, Victor Avram.

În Chişinău sunt 11 cimitire. Suprafaţa acestora depăşeşte 137 de hectare.