Decesele cauzate de bolile cardiovasculare înregistrează în luna ianuarie cel mai ridicat nivel. Motivul pentru care se întâmplă asta a fost un mister pentru oamenii de ştiinţă pentru o lungă perioadă de timp, însă cele mai recente cercetări încep să nască explicaţii concrete. O serie de factori de risc fac din ianuarie cea mai neagră lună a anului în ceea ce priveşte mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare, scrie gandul.info.

Iniţial, când s-au apucat de studiul acestei probleme, oamenii de ştiinţă au crezut că situaţia are de-a face cu temperaturile scăzute înregistrate în această perioadă. Totuşi, acest lucru s-a dovedit a fi un punct de start fals. Cercetătorii de la Universitatea California de Sud au studiat decesele cauzate de infarct înregistrate între anii 1985 - 1996 în Los Angeles, un oraş în care iernile sunt blânde, iar temperaturile minime au o anumită constanţă de la an la an. Ce au observat? Numărul de decese cauzate de producerea unui infarct varia de la anotimp la anotimp, iar decesele înregistrate în luna ianuarie erau cu o treime mai multe decât în celelalte luni.

De asemenea, cercetătorii au analizat un număr de 1,7 milioane de decese înregistrate între 2005 şi 2008 în şapte zone diferite din Statele Unite, unele cu temperaturi mai ridicate, altele mai scăzute. Ei au sesizat existenţa aceleiaşi tipar în ceea ce priveşte mortalitatea din cauza bolilor cardiovasculare în aceste regiuni, cu vârful de incidenţă în luna ianuarie.

Aceste rezultate se potrivesc cu cele obţinute în alte zone ale globului, toate arătând faptul că mortalitatea având drept cauză o boală cardiovasculară cunoaşte un vârf în lunile de iarnă, culminând în ianuarie.

Unul dintre principalele motive ar fi schimbările în materie de poluare a aerului. În luna ianuarie creşte nivelul de dioxid de azot din aer, unul dintre principalele gaze poluante şi una dintre principalele cauze ale morţii premature. Acest aspect este asociat deceselor provocate de bolile cardiovasculare din cauza faptului că gazele poluante ajung în sânge prin intermediul plămânilor şi conduc la inflamarea vaselor de sânge.

Un alt aspect important care conduce la apariţia infarctului îl reprezintă diversele infecţii. Infecţiile cunosc un vârf maxim în timpul iernii şi se ştie deja că există o legătură între răcelile de sezon şi dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Răcelile acţionează asupra capacităţii de coagulare a sângelui şi conduce la apariţia unor depozite de grăsime pe pereţii arterelor principale care conduc la oprirea funcţionării inimii.

Alţi factori de risc sunt nivelul ridicat de colesterol, tensiunea arterială crescută şi nivelul scăzut de vitamina D. Deficienţa de vitamina D este asociată cu incidenţa crescută a riscului de apariţie a infarctului. Combinată cu ceilalţi doi factori menţionaţi, poluarea şi răceala de sezon, rezultă o reţetă a dezastrului.