Macron se întâlneşte joi cu liderii din Benelux. Care este motivul
foto: publika.md
Preşedintele francez Emmanuel Macron, după vizitele sale în Danemarca şi Finlanda de la sfârşitul lui august, se deplasează joi în Luxembourg, unde se va întâlni cu liderii Beneluxului (Luxemburg, Olanda şi Belgia), după care vineri va avea la Marsilia, în sudul Franţei, convorbiri cu cancelarul german Angela Merkel, în cadrul demersului său de căutare de aliaţi faţă de naţionaliştii eurosceptici, scrie agerpres.ro.
Macron va lua dejunul joi cu premierii Xavier Bettel (Luxemburg), Mark Rutte (Olanda) şi Charles Michel (Belgia), după care va avea ''o consultare cetăţenească'' privind viitorul Europei la Philharmonie de Luxembourg. Vineri se va întâlni cu Angela Merkel la Marsilia.
Odată cu apropierea alegerilor europene din mai 2019, aceste întâlniri ar urma să aibă loc în legătură cu marile dosare care divizează Bătrânul Continent, pe primul loc fiind politica în domeniul migraţiei, problemă relansată după violenţele extremei drepte germane, dar şi despre bugetul european, crearea unei Europe a apărării şi negocierile privind Brexit-ul.
Emmanuel Macron şi-a asumat rolul de opozant principal faţă de guvernele naţionaliste anti-migranţi, precum cele din Italia şi Ungaria, apărând împreună cu cancelarul german o linie mai moderată privind politica migratorie, după crizele din vară provocate de refuzul Romei de a primi vapoare umanitare.
Pe de altă parte, Franţa se opune ţărilor din nordul Europei, îndeosebi Olandei, în legătură cu chestiunile bugetare şi fiscale. Opt ţări din nord s-au declarat împotriva unui buget al zonei euro dorit de către Paris, cerând mai degrabă mai multă austeritate bugetară în ţările din sud.
Angela Merkel a acceptat înaintea verii un astfel de buget, dar fără a se avansa sumele importante sperate de către Franţa. Consiliul European din iunie n-a acceptat pentru moment decât examinarea chestiunii.
Cu Angela Merkel, cu care el nu s-a mai întâlnit după Consiliul European de la sfârşitul lui iunie, dar cu care vorbeşte constant la telefon, Macron ar putea discuta de asemenea despre candidaţii aflaţi în cursa pentru preşedinţia Comisiei Europene din 2019, un subiect al unei posibile discordii între cei doi lideri.
Fără a închide uşa altor candidaţi, Angela Merkel îl susţine pentru moment pe Manfred Weber, preşedintele grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, principalul partid din PE. Din PPE fac parte diverse partide de dreapta, de la Republicanii din Franţa la Uniunea Creştin-Democrată (CDU), a Angelei Merkel, dar şi Fidesz, partidul naţionalist al premierului ungar Viktor Orban.
''Salut această candidatură. Mai sunt încă multe etape de parcurs, pot interveni şi alte candidaturi. Alegerea se va face în timpul congresului PPE din noiembrie de la Helsinki. Dar reafirm că sprijin candidatura lui Manfred Weber'', a declarat miercuri dna Merkel.
Înainte de această dată, liderii UE trebuie să cadă de acord asupra unui nume, după tratativele ce includ şi alte posturi de conducere, precum cel de preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE).
Macron va lua dejunul joi cu premierii Xavier Bettel (Luxemburg), Mark Rutte (Olanda) şi Charles Michel (Belgia), după care va avea ''o consultare cetăţenească'' privind viitorul Europei la Philharmonie de Luxembourg. Vineri se va întâlni cu Angela Merkel la Marsilia.
Odată cu apropierea alegerilor europene din mai 2019, aceste întâlniri ar urma să aibă loc în legătură cu marile dosare care divizează Bătrânul Continent, pe primul loc fiind politica în domeniul migraţiei, problemă relansată după violenţele extremei drepte germane, dar şi despre bugetul european, crearea unei Europe a apărării şi negocierile privind Brexit-ul.
Emmanuel Macron şi-a asumat rolul de opozant principal faţă de guvernele naţionaliste anti-migranţi, precum cele din Italia şi Ungaria, apărând împreună cu cancelarul german o linie mai moderată privind politica migratorie, după crizele din vară provocate de refuzul Romei de a primi vapoare umanitare.
Pe de altă parte, Franţa se opune ţărilor din nordul Europei, îndeosebi Olandei, în legătură cu chestiunile bugetare şi fiscale. Opt ţări din nord s-au declarat împotriva unui buget al zonei euro dorit de către Paris, cerând mai degrabă mai multă austeritate bugetară în ţările din sud.
Angela Merkel a acceptat înaintea verii un astfel de buget, dar fără a se avansa sumele importante sperate de către Franţa. Consiliul European din iunie n-a acceptat pentru moment decât examinarea chestiunii.
Cu Angela Merkel, cu care el nu s-a mai întâlnit după Consiliul European de la sfârşitul lui iunie, dar cu care vorbeşte constant la telefon, Macron ar putea discuta de asemenea despre candidaţii aflaţi în cursa pentru preşedinţia Comisiei Europene din 2019, un subiect al unei posibile discordii între cei doi lideri.
Fără a închide uşa altor candidaţi, Angela Merkel îl susţine pentru moment pe Manfred Weber, preşedintele grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, principalul partid din PE. Din PPE fac parte diverse partide de dreapta, de la Republicanii din Franţa la Uniunea Creştin-Democrată (CDU), a Angelei Merkel, dar şi Fidesz, partidul naţionalist al premierului ungar Viktor Orban.
''Salut această candidatură. Mai sunt încă multe etape de parcurs, pot interveni şi alte candidaturi. Alegerea se va face în timpul congresului PPE din noiembrie de la Helsinki. Dar reafirm că sprijin candidatura lui Manfred Weber'', a declarat miercuri dna Merkel.
Înainte de această dată, liderii UE trebuie să cadă de acord asupra unui nume, după tratativele ce includ şi alte posturi de conducere, precum cel de preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE).