Preşedintele francez Emmanuel Macron şi noul cancelar german Olaf Scholz şi-au temperat vineri diferenţele de opinie cu privire la o reformă a regulilor bugetare europene, cerută anterior de liderul de la Elysee, şi asupra includerii energiei nucleare în lista comunitară cu energii verzi care vor putea primi finanţare, angajându-se amândoi să menţină puternică axa franco-germană, potrivit agenţiilor internaţionale de presă, scrie agerpres.ro.

Conform tradiţiei, noul cancelar german a efectuat în Franţa prima sa vizită oficială externă după învestirea la conducerea guvernului ce succede celor patru mandate ale cancelarului creştin-democrat Angela Merkel. Coaliţia sa tripartită, alcătuită din Partidul Social-Democrat (SPD), Partidul Liberal-Democrat (FDP) şi Verzii, a promis să susţină aprofundarea integrării europene.

''În ultimii patru ani am colaborat cu Angela Merkel pe toate aceste subiecte (...) Ştiu că vom continua împreună, dragă Olaf, această colaborare'', i s-a adresat preşedintele francez noului cancelar german. Acesta din urmă, mai rezervat, a spus că au discutat despre cum vor colabora pentru a face Europa mai puternică.

Cu o zi înaintea acestei discuţii, în prezentarea priorităţilor preşedinţiei franceze a Consiliului UE care începe la 1 ianuarie, Emmanuel Macron a susţinut că Uniunea Europeană trebuie să discute dacă planul de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro este suficient pentru redresarea economică a blocului comunitar în urma pandemiei COVID-19 şi, de asemenea ''să regândească cadrul bugetar'' definit de criteriile de la Maastricht, în special aplicarea regulii privind deficitul bugetar de maxim 3% din PIB.

Referindu-se la această idee, Olaf Scholf a declarat, vineri, la conferinţa de presă comună cu Emmanuel Macron că creşterea economică şi ''soliditatea finanţelor'' nu sunt incompatibile. ''Este vorba despre menţinerea acestei creşteri care a fost generată de pactul de relansare (post-COVID). În acelaşi timp, trebuie să avem grijă de soliditatea finanţelor noastre. Nu este ceva contradictoriu. Pentru mine sunt două faţete ale aceluiaşi efort'', a spus Scholz.

Macron s-a declarat şi el de acord că trebuie 'menţinută seriozitatea bugetară'' în zona euro, dar a insistat şi asupra necesităţii de a ''menţine creşterea'' economică în Europa şi a spori competitivitatea în vederea consolidării a ceea ce el numeşte ''suveranitatea europeană''. În declaraţia sa de joi, liderul de la Elysee a dat de înţeles că doreşte prin revizuirea regulilor bugetare europene stimularea investiţiilor, sens în care a menţionat că regulile bugetare europene ar trebui, de exemplu, să stimuleze investiţiile în sectorul digital.

Indiferent însă de opinia social-democratului Scholz, punerea în discuţie a criteriilor de la Maastricht riscă să se lovească de opoziţia noului ministru german de finanţe, liberalul Christian Lindner, care pledează pentru menţinerea rigorii bugetare.

Un alt subiect asupra căruia Parisul şi Berlinul nu au aceeaşi abordare este cel al centralelor atomoelectrice. În timp ce Germania a decis să renunţe la energia nucleară, Franţa doreşte să construiască noi reactoare nucleare, iar în prezent Uniunea Europeană dezbate asupra includerii acestui tip de energie în taxonomia sa, adică în lista comunitară cu energii compatibile cu Pactul Verde european şi care vor putea beneficia de finanţare.

Întrebat despre acest subiect la conferinţa de presă, Scholz a răspuns evaziv. ''Este foarte clar că fiecare ţară îşi urmează propria strategie de combatere a schimbării climatice provocate de om. Ceea ce ne uneşte este că am recunoscut această responsabilitate şi avem ambiţie. Germania a decis că va miza pe extinderea energiei regenerabile'', a spus cancelarul german.

Acordul coaliţiei conduse de Scholz nu menţionează această chestiune, ceea ce în interpretarea Parisului lasă loc de compromis.

Dar ''asupra chestiunilor sociale, tranziţiei climatice şi digitale, răspunsului comun la provocările migratorii, subiectelor ce ţin de investiţii sau de deschiderea instituţională, am manifestat cu adevărat o voinţă de a lucra împreună'', a rezumat Macron discuţia sa cu Scholz.

De altfel, programul de guvernare al noii coaliţii de la Berlin vine în întâmpinarea viziunii lui Macron favorabile aprofundării integrării europene şi chiar merge dincolo de aceasta, evocând ''evoluţia UE către un stat federal european'', un subiect încă tabu în multe state membre sau primit cu ostilitate de politicienii care susţin suveranitatea naţională şi care nu doresc cedarea a şi mai multă putere către Bruxelles.

Cât despre criza ucraineană, Macron şi Scholz şi-am manifestat voinţa de a continua medierea franco-germană, însă în faţa căreia preşedintele rus Vladimir Putin preferă un dialog direct cu Washingtonul.