Magistraţii din Soroca şi Floreşti vor activa în cadrul unei singure judecătorii. Sediul noii instituţii va fi construit de la zero la Soroca şi va corespunde tuturor rigorilor europene. Schimbările se fac în contextul reformei justiţiei lansate în acest an. Astăzi, conducerea CSM cu un grup de experţi s-au întâlnit cu magistraţii din cele două raioane şi le-au explicat cum vor activa după reorganizare. 

Noul sediu al judecătoriei Soroca va fi ridicat în următorii şase ani. Până atunci magistraţii vor continua să activeze în vechile instituţii, dar vor avea o singură administraţie. Unii judecători sunt de acord cu schimbarea, în timp ce alţii sunt mai sceptici.

"Dacă ar fi un singur sediu în primul rând pentru preşedinte ar fi mai uşor să conducă un colectiv când este un singur sediu nu trebuie să se mai deplaseze la Floreşti. Ar spori calitatea actului de justiţie.", a zis Marcel Soficiuc, preşedintele judecătoriei din Soroca.

"E distanţa mare de la Floreşti aproape de Teleneşti din partea cea de la Prodăneşti şi venim încoace la Soroca asta este o distanţă foarte mare. "

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, le-a explicat judecătorilor că scopul reformei este de a îmbunătăţi actul de justiţie, dar şi de a reduce cheltuielilor pentru întreţinere.

"Care a fost scopul legii? Pentru ca judecătorii să fie specializaţi pentru a mări accesul cetăţeanului la justiţie. Instanţele de judecată să adopte hotărâri mai într-un timp mai restrâns, mai corecte şi mai care anume restabilesc drepturile cetăţeanului.", a spus Victor Micu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

Experţii susţin că toate ţările din Uniunea Europeană, care şi-au îmbunătăţit sistemul judecătoresc, au trecut prin procese similare.

"România a făcut aceşti paşi, România a avut campanii de informare dor tu dor pentru populaţie, pentru ca oamenii să înţeleagă.", a declarat Carmen Muşat, expert european în comunicare.

Reorganizarea instituţiilor judecătoreşti presupune reducerea numărului instanţelor primare de la 44 la 15. În prezent, în domeniu activează 450 de magistraţi, iar peste 50 de funcţii sunt vacante.