Atacă fulgerător şi fac prăpăd prin grajduri ori pe la stâne. De cele mai multe ori, gospodarilor nu le rămâne decât să strângă oasele şi resturile de piele sau de blană care cu o zi înainte erau vitele, caii, oile sau caprele pe care le duceau la păscut. Ce fiare lasă-n urmă atâtea pagube? Unii spun că ar fi lupi, dar alţii cred că este vorba despre şacali sau câini sălbăticiţi.

În ultimii doi ani, a crescut brusc numărul sesizărilor despre atacurile unor animale sălbatice care dau iama în gospodării. Păgubiţii rămaşi fără vite sau oi cer degeaba ajutor, fiindcă pare să nu-i audă nimeni. Este şi cazul lui Andrei Chira din satul Mileşti, raionul Nisporeni, care avea peste o sută de oi la stână.

"Dimineaţa am găsit două oi mâncate. De la coaste şi un şold. Am anunţat primăria, iar primăria a anunţat ocolul silvic, au venit oamenii aceia, ne-am uitat împreună. Am apreciat că-s lupi", a spus bărbatul.

În apropierea satului Mileşti se află Rezervaţia Naturală “Plaiul fagului”, unde lucrătorii silvici susţin că au văzut lupi.

"În 2011 a fost observat de trei ori lupul în haită. În 2012 iarna au fost de două ori observaţi", a declarat directorul Rezervaţiei Naturale "Plaiul fagului", Boris Curoş.

Cam acelaşi lucru se întâmplă şi în câteva sate din raionul Teleneşti. De exemplu la Suhuluceni, Bogzeşti, Coropceni, Văsieni… Pe aici, de mai bine de un an, a scoate vitele pe imaş pentru păşunat este un fel de loterie a morţii.

"Mânzul mi l-au mâncat astă primăvară".

"Opt berbeci de trei ani şi doi de câte un an".

"Săptămâna trecută patru capre şi un ţap. Ţapul numai capul a rămas".

Conform ultimului recensământ realizat anul trecut de Moldsilva, în toată ţara ar fi maximum 70 de lupi. "50,70 de lupi nu sunt sanitari. Nu caută ei animalele salbatice, dacă au posibilitatea de a nimici animalele domestice", a menţionat preşedintele Asociaţiei vânătorilor şi pescarilor, Oleg Ciocoi.

În Moldova lupii sunt ocrotiţi prin lege. Pot fi omorâţi dacă devin un pericol public. Dar numai sub garanţia că nu sunt ... câini sălbatici sau şacali. Care pot fi la fel de periculoşi.

Ca să clarifice acest dubiu, Guvernul a decis prin Hotărârea 597 din 13 august capturarea unui exemplar mascul pentru a stabili ştiinţific dacă e vorba de lup sau altă specie. Dar asta se va întâmpla abia la iarnă, când zăpada va permite identificarea urmelor de mascul, care se deosebesc de ale femelei.

"Este informaţie din teritoriu, poate să fie la 20, 30 de şacali", a explicat cercetătorul ştiinţific principal la Institutul de Zoologie, Andrei Munteanu.