Anul 2012 a fost marcat de mai multe vizite istorice în Republica Moldova. Printre oaspeţii ţării noastre se numără cancelarul german Angela Merkel, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso şi preşedintele Poloniei, Bronislaw Komorowski. Toţi au transmis mesaje de încurajare pentru continuarea reformelor şi aderarea Moldovei la spaţiul european.

- În luna august, Moldova a fost vizitată de cancelarul german Angela Merkel. Ordinea publică a fost asigurată atunci de peste două mii de poliţişti, iar gurile de canalizare au fost sudate. Merkel s-a deplasat pe străzile Chişinăului cu o maşină blindată, închiriată de agenţii de securitate moldoveni de la o companie auto din Germania. Pentru utilizarea automobilului, statul a plătit 150 de mii de lei.

Oficialul a salutat parcursul european al Moldovei şi a spus că ţara noastrăeste un pilon al Parteneriatului Estic.

"Succesele obţinute în domeniul reformelor aici, în Moldova, sunt foarte clare. Moldova este un pilon al Parteneriatului Estic. Republica Moldova are o perspectivă europeană, dar acum este important să se facă primii paşi în această direcţie. Aici este vorba despre Acordul de asociere, Acordul de liber schimb, de problematica liberalizării vizelor", a declarat Angela Merkel în discursul său.

"Germania este o ţară model pentru Moldova, o ţară liberă politic şi economic. O voce puternică pe plan mondial. Germania ne oferă un foarte bun exemplu de dezvoltare economică, dar şi de rezolvare a situaţiilor ce vizează unitatea naţională şi teritoriala a statului", a declarat, la rândul său, premierul Vlad Filat.

"Doamna de fier" a Europei a menţionat că negocierile în vederea soluţionării conflictului transnistrean trebuie să se desfăşoare în formatul 5+2.

"Formatul 5+2 este bun pentru negocieri. Cred că acesta este un format bun. Este important ca şi statele membre ale Uniunii Europene să se implice în acest proces. Germania a făcut acest lucru de la început", a mai spus cancelarul Germaniei.

În cadrul vizitei, Angela Merkel s-a întâlnit cu reprezentanţii puterii, dar şi cu cei ai opoziţiei. În timp ce liderii AIE s-au arătat mulţumiţi de vizită, liderul comuniştilor, Vladimir Voronin s-a plâns pe situaţia politică din ţară.

"O vizită cu puternică încărcătură simbolică, dar şi politică, în acelaşi timp şi o puternică încărcătură economică. Eu mă aştept după elementele din programul vizitei doamnei cancelar, forul cu oamenii de afaceri, să avem o sporire a fluxului de investiţii germane pentru crearea de noi întreprinderi, locuri de muncă", a declarat preşedintele Parlamentului şi liderul PDM, Marian Lupu.

"Am zis că avem probleme interne, care multe încă nu le-am rezolvat, dar nici nu este posibil să le rezolvi pe toate într-o perioadă foarte scurtă. Am dat exemplu retragerea armamentului şi muniţiilor Federaţiei Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova şi soluţionarea conflictului transnistrean", a declarat liderul PL, Mihai Ghimpu.

"I-am spus că totul este mafiotizat, corupt, inclusiv puterea supremă în stat, i-am înmânat scrisoarea unde este exemplificat toate aceste evenimente. Nu aştept reacţie, aştept ca ea să citească liniştit să afle cum noi apreciem situaţia", a spus liderul PCRM, Vladimir Voronin.

Chiar dacă presa din Moldova a scris mult despre vizita oficialului german, mulţi moldoveni habar nu aveau cine este această figură politică:

"Merkel este un analist financiar al Uniunii Europene. Vine la Bălţi sau la Chişinău. Ea a venit pentru a discuta despre aderarea Moldovei la UE prin intermediul României"

"Nici idee nu am cine, dar de ce îl căutaţi?"

"Angela Merkel este cancelarul Germaniei. Este o femeie foarte curajoasă care stă la cârma Germaniei"

Chiar dacă securitatea a fost la cel mai înalt nivel, se pare, că pe finalul vizitei lucrurile au scăpat de sub control. La ora 21.00, în timp ce delegaţia oficială se îndrepta de la Cricova spre Aeroport, un bărbat a aruncat în direcţia coloanei de maşini un cocktail Molotov.

Incidentul s-a produs pe strada Mihai Viteazul din Capitală, lângă o benzinărie. Pe şosea puteau fi văzute urme de combustibil. Din fericire nicio persoană nu a avut de suferit.

- O altă vizită istorică în Moldova a fost cea a preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Înaltul demnitar european a venit la Chişinău la sfârşitul lunii noiembrie şi s-a aflat în Moldova timp de 18 ore. În discursul său, Barroso a încurajat apropierea de Uniunea Europeană şi a îndemnat politicienii să gândească în spirit european, iar reformele să fie realizate pentru cetăţenii ţării noastre.

După discuţiile purtate cu oficialii moldoveni, preşedintele Comisiei Europene a ţinut un discurs public la Palatul Naţional. Jose Manuel Barroso a confirmat că ţara noastră merge într-o direcţie corectă, iar reformele demarate trebuie să continue, deoarece Moldova şi Uniunea Europeană au un scop comun. Discursul public al preşedintelui Comisiei Europene a putut fi urmărit de aproape 2.000 de invitaţi. Printre cei prezenţi a fost conducerea ţării, deputaţi, diplomaţi străini, oameni de cultură şi reprezentanţi ai societăţii civile.

"Moldova nu este singură în parcurgerea drumului european. Noi vom continua să sprijinim implementarea reformelor, să acordăm asistenţă tehnică şi financiară de fiecare dată în interesul cetăţenilor ţării", a declarat Jose Manuel Barroso.

Oficialul european şi-a încheiat discursul cu un mesaj de încurajare pentru moldoveni.

"Nu există nicio îndoială că Moldova aparţine UE şi împărtăşim aceeaşi cultură, limbă şi istorie. Vedem moldovenii drept europeni care aparţin familiei noastre de naţiuni. UE va continua să fie alături de cetăţenii Republicii Moldova", a mai spus preşedintele Comisiei Europene.

Mesajul adresat ţării noastre a fost salutat de către cei care au asistat la discurs:

"Moldova deja face parte din UE şi a dorit să aducă acest mesajul la toată populaţia noastră că suntem deja o familie, dar avem ceva paşi"

"Am înţeles că mergem pe o cale foarte bună, cu care în scurt timp intrăm in Uniunea Europeană. Avem încă mult de învăţat, dar cred că totul o să fie bine".

"Mesajul lui a fost foarte prietenesc, foarte clar şi pentru noi este foarte important şi suficient"

Forfota din Capitală, creată din cauza vizitei preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, nu s-a resimţit în localităţile din ţară. În timp ce unii nu cunosc cine este oaspetele, alţii nu cred că vizita le va schimba într-un fel viaţa. Mai mult, oamenii spun că Moldova nu are nicio şansă să facă parte din familia europeană.

"Nu, nu ştiu nimic, noi nu privim nici televizorul. Avem de spălat pe afară, nu avem când să privim televizorul. Seara cât la culcare şi gata"

"Numai promisiuni, altceva nimic pentru Moldova. Au promis multe şi nu fac nimic"

"Ce pot să ne aducă. Ei mulţi vin, dar noi în Europa nu mai intrăm, pentru că e fără niciun rezultat. Câţi au venit până acum? Mulţi. Dar ceva rezultate sunt? Nu sunt. Poate să vină şi Barroso şi cine o fi, noi în Europa nu intrăm cu sărăcia noastră de acum"

Pe parcursul aflării sale în Moldova, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a avut parte şi de momente mai puţin plăcute. Aproape 50 de reprezentanţi ai partidelor de stânga l-au întâmpinat cu proteste. Manifestanţii au scandat lozinci în susţinerea integrării Moldovei în Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.

- Câteva zile mai târziu, la Chişinău a venit într-o vizită oficială preşedintele Poloniei, Bronislaw Komorowski. Liderul de la Varşovia s-a aflat în Moldova timp de două zile, la invitaţia preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti. Oficialul a fost întâmpinat la Reşedinţa de Stat cu onoruri militare, după care a avut o întrevedere cu şeful statului.

Preşedintele Poloniei s-a întâlnit cu demnitari moldoveni şi a declarat că Uniunea Europeană oferă mai multă stabilitate decât Uniunea Euroasiatică. De asemenea, liderul de la Varşovia a menţionat că Polonia mizează pe capacităţile ţării noastre privind semnarea Acordului de Liber Schimb. Cei doi şefi de stat au avut o discuţie separată, după care au fost semnate acorduri de colaborare interguvernamentală în domeniile educaţiei şi economiei.

"Vizita domnului Komorowski  nu este în zadar aleasă pentru această perioadă după vizita domnului Barroso. 03.02 Contăm în continuare pe sprijinul Poloniei în perspectiva summitului Parteneriatului Estic, programat să aibă loc anul viitor la Vilnius, când sperăm să semnăm Acordul de Asociere cu UE", a declarat preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti.

La rândul său, Komorowski a dat asigurări că Polonia rămâne un partener stabil al ţării noastre.

"Domnule preşedinte, vreau să vă asigur că Polonia va sprijini în mod consecvent Moldova pe calea ei de integrare cu lumea de vest. Avem experienţă similară că, în general, este mai bine în vest decât în est. În Polonia a fost asa, dacă cineva pleca sau fugea, niciodată în est ci întotdeauna spre vest. Acolo viaţa era mai bogată, mai sigură", a declarat preşedintele Poloniei, Bronislaw Komorowski.

Pe parcursul vizitei, cei doi şefi de stat au participat la deschiderea Forumului oamenilor de afaceri. De asemenea, Bronislaw Komorowski a primit titlul de Doctor Honoris Causa. Vizita preşedintelui Poloniei este prima vizită în Moldova a unui şef de stat la invitaţia lui Nicolae Timofti.

Tot pe parcursul acestui an, Moldova a fost vizitată şi de prim-ministrul României, Victor Ponta. În cadrul întrunirii dintre Vlad Filat şi Victor Ponta, au fost semnate mai multe documente bilaterale. Printre acestea se numără Acordul de cooperare în domeniul educaţiei, cel privind securitatea energetică şi un plan comun de acţiuni în domeniul justiţiei.

Potrivit declaraţilor celor doi premieri, până la sfârşitul acestui an, urmează să fie finalizată reţeaua electrică Fălciu-Goteşti, iar până la finele anului 2013 gazoductul Iaşi-Chişinău va fi unul funcţional.

"Până la sfârşitul anului 2012 linia Fălciu-Goteşti va fi finalizată. Vom avansa atât în ce priveşte conectarea Suceava- Bălţi cât şi proiectul privind interconectarea prin fibră optică. Miniştrii Transporturilor au ajuns la concluzii concrete, unde şi ce fel de poduri, de data aceasta nu doar sentimentale ci şi materiale vor lega cele două maluri ale Prutului", a declarat premierul României Victor Ponta.

"Am convenit asupra semnării protocolului acelui acord memorandum în vederea construcţiei liniei de interconexiune electrică Iaşi-Ungheni cu putere de 400 de kilovolţi", a declarat premierul Republicii Moldova Vlad Filat.

Victor Ponta s-a mai întâlnit cu şeful statului, preşedintele Parlamentului şi liderul Partidului Liberal.

Vizita prim-ministrului României la Chişinău a fost umbrită de proteste. Zeci de membri ai unor organizaţii politice şi simpatizanţi ai lui Traian Băsescu au scandat, în faţa Guvernului, lozinci anti-Ponta. Protestatarii şi-au manifestat astfel nemulţumirea faţă de acţiunile premierului României, în urma cărora preşedintele Traian Băsescu a fost suspendat din funcţie.

"Este unul dintre uzurpatori care nu este recunoscut nicăieri în Europa, care nu a fost acceptat de marile camere europone, dar la Chişinău a fost întâmpinat cu pâine şi sare de către premierul moldovean"

"Nu am venit să-l aplaudăm pe Ponta. Eu i-aş compara cu aceeaşi comunişti de la noi. Aceştia vreau la putere, cu orice preţ, şi aceea tot vor la putere. Eu sunt contra şi pentru Băsescu, fiindcă el a făcut mult pentru republica noastră"

Acţiunea a avut loc în contextul în care pe 29 iulie România urma să decidă în cadrul unui referendum dacă Traian Băsescu rămâne sau nu în funcţia de preşedinte al ţării.